Războiul de la graniţa României a apăsat pedala de acceleraţie pentru măsuri de securitate militară. Sprijinul NATO a crescut rapid, sute de militari din Franţa şi Statele Unite au venit să se antreneze alături de cei români, bugetul Armatei a crescut considerabil, iar dotările au fost îmbunătăţite constant. Flancul estic al Alianţei Nord Atlantice trebuie apărat mai bine ca niciodată.
La mai puţin de 48 de ore de când începuse războiul de la graniţă, Franţa anunţa că trimite în România 500 de militari. NATO activase pentru prima dată forţa de reacţie rapidă.
De atunci, sprijinul venit din partea Alianţei pentru ţara noastră a crescut. La summitul extraordinar din martie 2022 s-a decis că unul dintre grupurile de luptă nou înfiinţate de NATO să fie în România.
Sute de militari francezi şi olandezi sunt acum detaşaţi la Cincu şi Capu Midia, antrenându-se frecvent cu militarii români.
Batalionul blindat francez care a fost dislocat acum un an devine acum o capacitate blindată majoră în zona Cincu și se antrenează cu forțele românești, cu forțele americane și se întărește cu această dislocare progresivă.
Spaţiul aerian al flancului estic al NATO - din care face parte şi cel al României - este în permanenţă în siguranţă. Piloții români, italieni şi spanioli sunt pregătiţi să decoleze în cel mai scurt timp.
”Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Ideea mobilizării rapide e să permită unei perechi de aeronave să intercepteze pe oricine are nevoie de ajutorul nostru, în orice situaţie”, susține col. Michele Morelli, comandantul detaşamentului italian în România.
Iar la începutul acestui an şi "ochii din cer ai NATO" au decolat de la Bucureşti. Trei avioane AWACS au făcut zboruri de recunoaştere şi supraveghere pe flancul estic al alianţei, după ce fuseseră detaşate aici.
”Este o consolidare semnificativă a prezenţei aliate aeriene pe flancul estic. Sunt capabilităţi aeriene suplimentare foarte importante şi, aş spune, complementare capabilităţilor NATO terestre şi aeriene dislocate deja pe teritoriul României", declară Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării.
Armata română nu este doar un simplu actor în provocarea apărării flancului estic.
”Este nevoie de creșterea capacității de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare de la 2%, cât este în momentul de față, la 2,5%”, susține președintele României, Klaus Iohannis.
În decembrie, armata României a primit un buget de 35,3 miliarde lei pentru anul acesta. Cu 52.3% mai mare decât în 2022. Sunt bani pentru contracte în derulare sau pentru unele noi. România vrea să mai cumpere încă 150 de transportoare blindate Piranha 5 şi peste 1000 de autovehicule blindate de tip uşor, peste 200 de sisteme portabile cu rachete antiaeriene, dar și sisteme de apărare de coastă cu rachete antinavă.
În plan mai sunt achiziţionarea a două tipuri de drone: Watchkeeper, de supraveghere și recunoaștere, dar şi a trei sisteme turcești Bayraktar, cunoscute astăzi precum "Kalașnikovul secolului XXI”.
La finalul anului la noi în ţară ar trebui să ajungă şi primele avioane multirol cumpărate din Norvegia, mai exact 32 de avioane F16.
Cât despre cum a ajutat România Ucraina? Oficial, ţara noastră nu a trimis Ucrainei armament sau tehnică militară. A trimis ajutoare, în schimb. Şi şi-a deschis porţile pentru sute de mii de refugiaţi, care acum vorbesc despre România ca despre o a două casă.
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 5°C  |
6°C  |
| IASI | 3°C |
3°C |
| CLUJ | 4°C |
5°C |
| CONSTANTA | 9°C |
9°C |
| CRAIOVA | 3°C |
6°C |
| BRASOV | 3°C |
6°C |
