Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Planul Schlieffen. Germania încerca să evite războiul pe două fronturi

Operaţiunile militare de pe frontul de vest, imediat după declanşarea Primului Război Mondial, au fost influenţate de dorinţa Germaniei de a evita un război simultan pe două fronturi. Eşecul planului a dus la un lung război al tranşeelor, care a durat 4 ani, şi s-a încheiat cu un număr record de victime.

16 August 2014, 22:43 (actualizat 16 August 2014, 22:46) |
100 de ani de la Primul Război Mondial
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Strategia adoptată de Germania la începutul Primului Război Mondial avea un nume: Planul Schlieffen.

În esenţa, el prevedea scoaterea din luptă rapid a armatei franceze înainte ca Rusia să-şi poată mobiliza uriaşa armată şi evitarea unui război simultan pe două fronturi. Planul operaţional, strict secret, era opera şefului statului major al armatei imperiale din 1905, contele Alfred von Schlieffen.

Pentru împaratul Wilhelm al II-lea, un război cu Rusia era iminent şi de neevitat. Dar, Germania avea o problemă suplimentară: Anglia şi Franţa au încheiat ăn 1904 Antanta Cordială şi au început negocieri pentru atragerea Rusiei în alianţă. Orice operaţiune militară împotriva Rusiei, în est, ar fi declanşat imediat un atac al armatei franceze, în vest.

Practic, von Schlieffen a propus o ofensivă împotriva Franţei cu grosul trupelor germane, 90%, prin Olanda, Belgia şi Luxemburg, pentru a se evita puternicele fortificaţi franceze. Înfrângerea armatei franceze trebuia obţinută în maximum 6 săptămâni, perioada necesară Rusiei pentru o mobilizare completă.

Planul aplicat în 1914 a fost, de fapt, o variantă modificată. Von Schlieffen a fost înlocuit de la comanda armatei în 1906. Succesorul sau, Helmuth von Moltke, a propus renunţarea la invadarea Olandei şi atacarea Franţei prin Flandra, în nord, şi Luxemburg, în sud, cu direcţie principală de ofensivă, Parisul.

Planul german a eşuat: armata belgiană, susţinută de un corp expediţionar britanic ajuns foarte repede pe front, a rezistat mai mult decât era estimat. Anglia nu a rămas neutră, aşa cum anticipa planul Schlieffen-Motke, ci a intrat în război a doua zi după atacul german din 3 august.

Rusia şi-a mobilizat forţele mult mai repede decât calculaseră strategii germani, în numai zece zile. Probabil, Moscova trecuse la mobilizare mai înainte de ultimatumul dat Germaniei.

În fine, armata franceză a avut timpul necesar să-şi mobilizeze forţele pe Marna.

Coşmarul Germaniei nu a fost evitat: a fost silită să lupte simultan pe ambele fronturi.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 32°C 30°C
IASI 33°C 30°C
CLUJ 28°C 27°C
CONSTANTA 29°C 29°C
CRAIOVA 29°C 29°C
BRASOV 30°C 27°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 16 Iunie 2019, 16:09
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 14-06-2019
Deschidere: 8477.19
Maxim: 8532.36
Mimim: 8475.81
Variatie: 0.32%
TLV
2.31
0.43%
SNG
32.00
0%
FP
1.00
0.49%
BRD
11.98
0.84%
SNP
0.38
1.86%
SNN
10.52
1.13%
SIF5
2.10
0%
TBM
0.35
3.19%
EL
10.90
1.4%
CEON
0.35
2.62%
ARHIVĂ ȘTIRI