Planul Marshall II pentru Europa, un concurs de idei pentru România. "Deja s-au creat consumatorii de contracte de consultanță, însă nu avem pachetul de idei prin care să abordăm subiectul cu UE"

30 de miliarde de euro urmărește să obțină România de la Bruxelles pentru revenirea economiei din criza generată de pandemie. Spitale, școli, autostrăzi, păduri, consolidarea clădirilor - sunt obiectivele de dezvoltare plasate în centrul Planului național de redresare și reziliență, care va fi supus aprobării executivului și transmis Comisiei Europene pentru negociere. În ce fel domeniile enunțate de președinte corespund scopului Mecanismului european de redresare și reziliență, a explicat în cadrul unei Ediții speciale, la TVR, profesorul de economie Alexandru Bodislav.

18 Martie 2021, 15:11 (actualizat 18 Martie 2021, 15:14) | Mihaela Carpea |
Profesorul Alexandru Bodislav, în Ediția specială, la TVR 1
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

"În primul rând, proiectul acesta reprezintă pentru Uniunea Europeană un Plan Marshall II adus la evoluția economică a zilelor noastre", a subliniat profesorul de economie Alexandru Bodislav, pentru Ediție specială.

"Trebuie să ne gândim la faptul că, în cadrul actual al dezvoltării acestui proiect, noi practic facem un concurs de idei pe care le vom prezenta începând cu 1 mai 2021 către Comisia Europeană și pe care sperăm să le avem finanțate pentru perioada următoare. De la ce a zis domnul președinte Iohannis în legătură cu România educată până la tranziția către digital și economie verde, noi practic trebuie să generăm o masă de idei prin care să arătăm că suntem destul de bine dezvoltați, cel puțin la nivel de principii, în a ne axa pe cele 30,5 miliarde pe care UE ni le promite, bani care la rândul lor sunt destul de greu de obținut, pentru că întreg mecanismul de 672,5 miliarde de euro pe care UE încearcă să îi aloce la nivel european sunt destul de greu finanțați și greu de creat ca mecanism funcțional", a atras atenția Bodislav.

"Comisia Europeană vede lucrurile la nivel comunitar, dar și la nivel individual, în sensul că va încerca să construiască un mecanism de evaluare a nevoilor fiecărei țări în parte și, până în septembrie 2021, să vină cu un răspuns - unde ar trebui ajustate anumite ținte. De exemplu, că tot discutam pe tranziția verde și digital, să ne gândim la faptul că tranziția verde are deja o țintă de 37%, iar digitalul are o țintă de 20%. Deja sunt alocate. Problemele principale pe care le avem după aceasta sunt cele de analiză a situației și a modului în care economia va fi abordată nu numai prin programul cum ar fi 'România educată', sau granturile pentru tineret și sport, ci și automat, prin investițiile în România creativă și, nu în ultimul rând, în România bazată pe un transport rutier și pe o interconectivitate la nivel european, pentru că accesul la portul din Constanța va trebui făcut mai facil, fie că se dorește din surse interne, fie că se dorește din surse externe. Este nevoie acerbă să se creeze o interconectare între portul Constanța și restul Europei pe un palier european destul de accesibil pentru întregile companii de transport și companiile mari de logistică", a explicat profesorul de economie.

Alexandru Bodislav crede că implementarea va fi, din păcate, destul de complicată.

"Deja au apărut ONG-urile și companiile specializate pe client service-ul acestor proiecte pe care le vor derula și practic deja s-au creat consumatorii de taxe de management și de contracte de consultanță, însă înainte nu avem pachetul de idei, de politici economice prin care să abordăm subiectul cu Uniunea Europeană", atrage atenția Bodislav.

"Guvernul României este pe o cale pozitivă, pe o cale de creștere a relației cu Uniunea Europeană și pentru a primi acești 30,5 miliarde, dar, din păcate, încă nu avem ceva palpabil, pe care să putem spune 'uite, ideea asta este bună și pe asta putem merge pentru că avem cauză-efect", a conchis specialistul.

Miercuri, președintele Klaus Iohannis a anunțat sumele pe care România țintește să le obțină de la Bruxelles pentru câteva direcții mari de dezvoltare.

"Cele circa 30 de miliarde de euro de care vom beneficia prin acest plan reprezintă o șansă majoră pentru dezvoltarea României, o oportunitate care va permite economiei, dar și societății românești o rezistență sporită în cazul unor viitoare crize", a anunțat Klaus Iohannis.

Sumele pe care executivul vrea să le solicite prin Planul național de redresare și reziliență

Pentru dezvoltarea rețelei de spitale, România vrea să aloce 3 miliarde de euro.

Dezvoltarea rețelei de autostrăzi ar putea beneficia de 4,5 miliarde de euro.

Programul România Educată va beneficia de o finanțare de aproximativ 4 miliarde de euro.

1,3 miliarde de euro vor fi alocate pentru diversificarea și multiplicarea surselor de energie regenerabilă, 1,5 miliarde de euro pentru împădurirea masivă, 4 miliarde de euro pentru combaterea secetei și pentru irigații, 5 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare.

Se vor aloca 2,2 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a blocurilor și consolidarea clădirilor la cutremur.

Pachetul de recuperare economică al Uniunii Europene, conceput pentru a ajuta ţările membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, în valoare de 672,5 miliarde de euro, a primit ultima aprobare pe 12 februarie.

O mare parte din bani - 312,5 miliarde de euro - va fi acordată sub formă de granturi pentru investiţii şi reforme în cele 27 de state membre ale blocului comunitar.

Pentru a accesa banii, guvernele trebuie să înainteze proiectele de cheltuieli până pe 30 aprilie.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 15°C 15°C
IASI 12°C 14°C
CLUJ 11°C 7°C
CONSTANTA 16°C 16°C
CRAIOVA 14°C 12°C
BRASOV 13°C 10°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
TVR65
ARHIVĂ ȘTIRI