Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
REPORTAJELE TELEJURNALULUI

Pilele Karpen, sistemul producător de energie electrică fără să consume ceva în schimb

Cine nu a visat la o sursă de energie inepuizabilă şi care să nu polueze? Care companie auto nu ar vrea să înlocuiască vechile motoare cu unul electric, dar fără acumulatori care să necesite încărcare? Care guvern nu şi-ar dori să renunţe la gaze de şist sau exploatări petroliere, în favoarea unui sistem care produce energie fără să consume ceva în schimb? Ei bine, aşa ceva există, aici, la noi, în România, la Muzeul Tehnicii din Bucureşti!

05 Decembrie 2013, 20:45 (actualizat 07 Decembrie 2013, 20:52) |
Promo Reportajul Telejurnalului de sâmbătă, 7 decembrie
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

VIDEO
EXCLUSIV Reportajele Telejurnalului: Pilele Karpen
De câteva săptămâni, la Muzeul Tehnicii din Bucureşti este expusă o invenţie care a stat mult timp ascunsă într-un seif: pilele Karpen. Inventate, teoretic, în anii ‘20, au fost materializate şi perfecţionate în anii ‘50. Cercetătorii de astăzi încă nu ştiu exact principiul lor de funcţionare care contrazice principii fundamentele ale fizicii, însă cel mai important este că pilele Karpen furnizează curent electric de zeci de ani, fără oprire.

Pilele K sunt un perpetuum mobile de speţă a doua. După părerea cercetătorilor de atunci şi chiar de acum, este irealizabilă dar ea funcţionează de peste 60 de ani”, a explicat Lascăr Veniamin, nepotul lui Nicolae Vasilescu-Karpen.

Evident, toată lumea se întreabă cum funcţionează. O explicaţie cât mai aproape de înţelesul comun ar fi găsit-o dr.ing. Mihai Bădic de la Institutul de Cercetări pentru Inginerie Electrică:

Principiul de funcţionare nu se cunoaşte. Se bănuie că ar fi bazat pe extragerea căldurii din mediul înconjurător, o combinaţie de electrochimie cu termodinamică. Din cauză că funcţionarea acestor pile în mod aproape sigur conduce la ideea încălcării principiului al doilea al termodinamicii, au o importanţă teoretică uriaşă”.

Cine a fost inventatorul pilelor Karpen

Cel care le-a inventat, Nicolae Vasilescu-Karpen, fiul unui căpitan, s-a născut în 1870, la Craiova. După ce a absolvit Şcoala de Poduri şi Şosele la Bucureşti, pleacă la Paris unde obţine două licenţe în fizică şi apoi, în 1904, îşi susţine teza de doctorat în faţa doi laureaţi ai Premiului Nobel. După aceea este însărcinat să se ocupe de electrificarea Veneţiei unde încep să prindă contur primele idei despre comportamentul electronilor într-un mediu lichid. Tot Nicolae Vasilescu Karpen a electrificat ulterior oraşele Constanţa şi Câmpina. La izbucnirea Primului Război Mondial este înrolat şi construieşte la Băneasa primul telegraf fără fir din Estul Europei.

După terminarea războiului, înfiinţează Şcoală Politehnică din Bucureşti, a patra din Europa. Diplomele obţinute de absolvenţi erau echivalate oriunde în lume. În 1920 brevetează teoria care ar face să funcţioneze pilele K, după iniţiala numelui său.

Karpen începe să lucreze la materializarea invenţiei sale. Între timp, este numit vicepreşedinte al Academiei Române, preşedintele Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, preşedinte al Consiuliului Tehnic Superior, iar în 1931 ocupă postul de ministru al Comerţului şi Industriei în cabinetul Iorga. Acest lucru avea să-l coste, mai întâi din partea legionarilor, dar mai ales din partea comuniştilor care-l dau afară din Academie, din Politehnică şi din casă. În cele 20 de minute în care familia Karpen a fost scoasă cu forţa din imobilul din cartierul Primăverii s-au pierdut documente extrem de preţioase din arhiva savantului.

Întreaga familie a fost mutată în două camere din chirpici şi cu pământ pe jos, în cartierul Giuleşti. Ulterior, profesorul Karpen este reprimit în Academie. La intrarea în înaltul for a fost expusă, într-o vitrină, invenţia sa. De acolo, în anii ‘70, a fost mutată la Muzeul Tehnic.

Care ar putea fi aplicaţiile pilelor Karpen

În ultimii aproape 30 de ani, pilele Karpen n-au fost văzute de nimeni, iar de la fabricarea lor, niciun cercetător nu le-a studiat.

Este foarte uşor de imaginat care ar putea fi aplicaţiile pilelor Karpen. Laptopuri, tablele sau Telefone mobile care nu mai necesită încărcare, sau automobile electrice.

Mihai Bădic susţine că banii pentru cercetare sunt risipiţi în România de vreme ce se alocă fonduri pentru teme de cercetare fundamentală precum oprirea invaziei buruienilor din România pe teritoriul altor state.

Ironia sorţii face ca la un nivel mai jos al Muzeului Tehnic să fie expuse numeroase invenţii ale altor savanţi români: primul automobil aerodinamic, construit de Aurel Perşu în anii 20, sau primul aparat de zbor individual, cel realizat în 1956 de Justin Capra. Acestea se adaugă altor mari realizări româneşti precum motorul cu reacţie sau insulina, brevetate de alţii.

„Românii au inventat expresia "am nevoie de o pilă" , ba chiar au trăit într-un sistem bazat pe pile, cunoştinţe şi relaţii: PCR. Ei bine, acum chiar avem o pilă, şi încă una extraordinară, cea a lui Karpen. Mai rămâne să şi ştim cum să o folosim”, spune Cristian Răuţu, realizatorul reportajului.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SPECIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 9°C 10°C
IASI 5°C 6°C
CLUJ 4°C 9°C
CONSTANTA 9°C 8°C
CRAIOVA 12°C 13°C
BRASOV 4°C 9°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Noiembrie 2017, 11:16
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-11-2017
Deschidere: 7818.89
Maxim: 7834.18
Mimim: 7809.9
Variatie: -0.1%
SNG
32.30
0.31%
TLV
2.17
0.23%
TGN
392.00
0%
EL
11.98
0.99%
SIF2
1.37
0%
STK
50.00
0.4%
TEL
25.80
0.78%
SNP
0.29
0.17%
SIF3
0.25
0.4%
BRD
13.16
0.15%
ARHIVĂ ȘTIRI