Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»
EDIŢIE SPECIALĂ

Peste 1270 de inculpaţi, trimişi în judecată în 2016 pentru fapte de corupţie. Şefa DNA a prezentat bilanţul pe anul trecut

"2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creştere a eficienţei activităţii DNA". Laura Codruţa Kovesi a prezentat, joi, bilanţul activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul trecut, în prezenţa preşedintelui ţării, ministrului interimar al Justiţiei, procurorului general al României, presedintelui ÎCCJ, preşedintelui CSM şi a procurorului-şef al DIICOT.

23 Februarie 2017, 10:01 (actualizat 24 Februarie 2017, 12:46) | Elena Aftene |
Tabloul corupției la bilanțul anticorupției
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Peste 1270 de inculpaţi au fost trimişi în judecată anul trecut pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu. Printre aceştia - 3 miniştri, 6 senatori, 11 deputaţi, peste 40 de primari, 16 magistraţi şi peste 20 de directori de companii naţionale, a anunţat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la prezentarea bilanţului activităţii pe 2016.

Şefa DNA a spus că procurorii anticorupţie au identificat anul trecut cazuri în care au fost achiziţionate produse la preţuri supraevaluate între 50% şi 800%, în timp ce în sănătate, statul a plătit pentru echipamente medicale preţuri mai mari cu 50 sau 60% faţă de preţul real.

În 2016, DNA a pus sechestre în valoare de peste 660 milioane euro, o creştere cu 72% faţă de anul precedent - printre acestea: două proprietăţi în Franţa de peste 3,5 milioane de euro şi două imobile în Spania de peste 500.000 de euro.

VIDEO
Corespondentul TVR Alex Costache, despre bilanțul DNA
Din totalul de 660 de milioane de euro, 260 de milioane de euro reprezintă valoarea prejudiciilor numai în dosarele de abuz în serviciu. De aceea şefa DNA a precizat că este importantă menţinerea acestei infracţiuni de abuz în serviciu în legislaţia penală. De asemenea, 226 de milioane de euro reprezintă valoarea totală a prejudiciilor în dosarele DNA soluţionate cu sentinţe definitive, a transmis corespondentul TVR Alex Costache, de la Direcţia Naţională Anticorupţie.

"Nu credem că sunt necesare modificări ale legislaţiei care pot influenţa eficienţa investigaţiilor anticorupţie. Nu credem că sunt necesare dezincriminări ale unor infracţiuni care cauzează pagube de sute de milioane de euro anual. Nu credem că sunt necesare modificări ce aduc atingere statutului şi independenţei magistraţilor. Dar, în aceste zile, am simţit cu toţii că facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil şi matur, când a existat o voce unitară a justiţiei, care a respins astfel de modificări", a mai spus Kovesi, la bilanţul DNA, făcând referire la încercarea Executivului de a modifica Codurile penale prin ordonanţă de urgenţă.

"Începutul acestui an ne-a găsit într-un context în care lupta anticorupţie a fost pusă în mod real la încercare (...) Nefericita Ordonanţă 13 a fost abrogată. Măsurile ameninţătoare la adresa luptei anticorupţie au fost retrase şi sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, prezent la bilanţul DNA.

Peste 870 de inculpaţi trimişi în judecată de DNA au fost condamnaţi anul trecut de instanţele de judecată. Printre aceştia - 1 europarlamentar, 7 deputaţi, 1 senator, 1 ministru, 5 preşedinţi de Consilii Judeţene şi 28 de primari.

VIDEO
Laura Codruța Kovesi, procurorul şef al DNA, prezintă bilanţul activităţii pe 2016
Declaraţii Laura Codruţa Kovesi:

  • În această luptă am avut alături de noi cel mai important aliat: cetăţenii României. Sunt mii şi mii de oameni care vor o societate clădită pe corectitudine şi respect. Pentru a avea o Românie mai puţin coruptă, noi, toţi din sală trebuie să ne dorim acelaşi lucru: ne-am dorit şi ne dorim să combatem corupţia. Însă nu este suficient. Eforturile trebuie susţinute de stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional. În România, multă lume declară că susţine lupta anticorupţie, însă am văzut cu toţii cât de mult contează stabilitatea legislaţiei, cât de repede pot fi anulate şi munca întregului sistem de justiţie, nu doar a procurorilor DNA
  • 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creştere a eficienţei activităţii DNA. Au fost trimşi în judecată peste 1270 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu: printre aceştia -3 miniştri, 6 senatori, 11 deputaţi, peste 40 de primari, 16 magistraţi şi peste 20 de directori de companii naţionale
  • Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupţia în instituţiile publice s-au manifestat prin aceleaşi acţiuni repetitive. Prin urmare, investigaţiile penale trebuie dublate de măsuri preventive. Dacă celelalte instituţii ale statului nu schimbă unele proceduri, nu introduc mecanisme de prevenire şi control atunci cetăţenii vor fi în continuare afectaţi de coruţie
  • Există o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. CCR nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracţiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstiuţională aşa cum se acreditează acum intens această idee: a fost declarată constituţională în măsura în care prin sintagma "în mod defectuos" se înţelege "cu încălcarea legii". Instanţele de judecată a aplicat această decizie interpretativă, iar din iunie 2016 au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu pentru că au încălcat legea, 15 persoane au fost achitate, reţinându-se că au încălcat doar hotărâri de guvern, regulamente sau ordine interne. Aceste 15 persoane au fost trimise în judecată anterior pronunţării deciziei CCR
  • Există vulnerabilităţi majore ale sistemului de achiziţii publice. Atribuirea contractelor sau plăţile aferente contractelor este condiţionată frecvent de primirea unor sume de bani. Se fac, uneori, plăţi pentru lucrări neefectuate sau statul plăteşte un preţ mai mare pentru unele produse ori servicii, se achiziţionează frecvent produse inutile sau aparatură care nu poate fi instalată şi utilizată, se achiziţionează lucrări a căror execuţie nu poate fi verificată şi cuantificată. Procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greşeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos. Cât timp planificarea achiziţiilor publice nu va fi transparentă se va folosi bugetul pentru achiziţii supraevaluate şi plăţi pentru lucrări neefectuate. Multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislaţiei secundare, ceea ce lasă societatea neapărată în faţa unor astfel de practici după decizia CCR de anul trecut.
  • Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziţionate produse la preţuri supraevaluate între 50% şi 800%. Poate greşi cineva un preţ de achiziţie cu 800%? Pentru infrastructură sau construcţii statul plăteşte, de cele mai multe ori, preţul lucrării dublu. În cazul imobilelor retrocedate ilegal, preţul plătiti în pus de stat a fost şi de 10 ori mai mare decât preţul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?
  • În sănătate, statul a plătit pentru echipamente medicale preţuri mai mari cu 50 sau 60% faţă de preţul real. Procentul comisioanelor ilegale identificat de procurorii DNA este cuprins între 10-20% din valoarea contractelor din sănătate. Corupţia în sănătate nu înseamnă numai sumele de bani date de pacienţi medicilor. Anul 2016 a adus investigaţii importante privind achiziţiile de medicamane şi substanţe medicale, echipamente şi aparatură medicală, construcţia sau renovarea unor unităţi medicale, repartizarea bugetelor către spitale sau punerea pe piaţă a unor medicamente. Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancţionate doar ca erori administrative? Noi suntem procurori, noi doar aplicăm legea. Bună-rea, legea o face societatea, prin organele sale reprezentative. Noi doar ne dorim să fim consultaţi în mod real cu privire la modificările legislative care ne privesc activitatea.
  • Nu credem că sunt necesare modificări ale legislaţiei care pot influenţa eficienţa investigaţiilor anticorupţie.  Nu credem că sunt necesare dezincriminări ale unor infracţiuni care cauzează pagube de sute de milioane de euro anual. Nu credem că sunt necesare modificări ce aduc atingere statutului şi independenţei magistraţilor. Dar, în aceste zile, am simţit cu toţii că facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil şi matur, când a existat o voce unitară a justiţiei, care a respins astfel de modificări
  • Recuperarea produselor infracţiunii a fost o componentă importantă în 2016. Au fost luate măsuri asiguratorii de peste 660 milioane euro, o creştere substanţială cu 72% mai mult decât anul precedent. Niciun infractor nu trebuie să se simtă în siguranţă indiferent unde şi-a ascuns banii. Am reuşit să sechestrăm două proprietăţi în Franţa de peste 3,5 milioane de euro şi în Spania am instituit sechestru pe două imobile de peste 500.000 de euro. Am solicitat blocarea unor conturi în Cipru, Elveţia şi Germania.
  • Instanţele de judecată au condamnat definitiv peste 870 de inculpaţi trimişi în judecată de DNA, printre aceştia - 1 europarlamentar, 7 deputaţi, 1 senator, 1 ministru, 5 preşedinţi de Consilii Judeţene şi 28 de primari. Soluţiile pronunţate de instanţe au confirmat eforturile de eficienţă ale procurorilor DNA
  • În România, justiţia este funcţională, iar rostul procesului penal este aflarea adevărului. Durata de soluţionare a cauzelor penale a crescut sonsiderabil - un procuror DNA are în medie peste 100 de dosare de soluţionat în acelaşi timp. Este motivul pentru care uneori soluţionăm cauze vechi.
  • Sistemul de justiţie s-a confruntat cu atacuri. Noi suntem magistraţi şi am răspuns în limitele acestui statut, cu instrumentele instituţionale pe care le avem la îndemână. Am sesizat CSM. Respectăm libertatea de opinie, însă considerăm că nu trebuie neglijat fenomenul informaţiilor false, care afectează credibilitatea sistemului de justiţie
  • Suntem procurori şi am depus un jurământ: să respectăm legea, indiferent dacă suntem lăudaţi sau criticaţi. Legea ni se aplică şi nouă. Un procuror nu falsifică dosare, nu falsifică probe, nu are o agendă ascunsă, nu face jocuri politice. Alţi magistraţi, judecătorii vin şi controlează munca procurorilor. Cetăţenii trebuie să ştie că actele unui procuror sunt verificate, aprobate sau respinse de judecători
  • Noi suntem DNA. Dezbaterea despre corupţie a fost mai puternică în ultima perioadă, mai puternică decât niciodată. Legea este astăzi mai puternică în România, ceea ce face ca România să fie mai puternică.

VIDEO
Preşedintele Klaus Iohannis, declaraţii la bilanţul DNA
Declaraţii Klaus Iohannis:

  • De la an la an, încrederea cetăţenilor în justiţie a crescut, iar succesul luptei anticoruţie a ajuns să fie apreciat nu numai intern, ci şi la nivel internaţional, ţara noastră fiind în punctul de a exporta acest model în regiune. Această evoluţie nu ar fi fost posibilă dacă în România nu s-ar fi produs o temeinică asumare socială a unui set de valori solide
  • Mentalităţile s-au schimbat. Am avut dovada acestui fapt recent: cetăţenii României anului 2017 nu mai tolerează minciuna, corupţia sau compromisul. Aceşti oameni au aşteptări pe măsură de la instituţiile statului, ca viaţa publică să aibă în centrul ei respectarea legii şi integritatea
  • La noi s-a întâmplat un lucru extraordinar: principiile abstracte şi valorile fundamentale care stau la baza statului de drept au devenit preocupări concrete pentru cetăţeni. Iar când acestea au fost puse în mod brutal în pericol a existat o reacţie civică fără precedent. România a devenit nu numai un model de bune practici instituţionale în materie de luptă anticorupţie, ci şi o sursă de inspiraţie pentru cetăţenii altor state
  • Începutul acestui an ne-a găsit într-un context în care lupta anticorupţie a fost pusă în mod real la încercare. Indignarea şi mobilizarea fără precedent a românilor din ultima lună şi reacţiile partenerilor externi sunt semnale clare că ţara noastră trebuie să îşi continue parcursul de consolidare a democraţiei şi statului de drept.  Continuarea luptei anticoruţie este o cerinţă esenţială dacă ne dorim un stat modern
  • Încercările Executivului de a modifica legislaţia penală au fost amendate în raportul MCV de anul acesta, în care se trage un semnal serios de alarmă în sensul că orice schimbări menite să slăbească eficacitatea instiuţiilor judiciare care combat corupţia ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate de România în acest domeniu.
  • Nefericita Ordonanţă 13 a fost abrogată. Măsurile ameninţătoare la adresa luptei anticorupţie au fost retrase şi sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată
  • Avem o legislaţie, adesea, deficitară, care generează probleme de interpretare. În mod incontestbil, trebuie amendată, dar măsuri precum cele de modificare a Codurilor penale sau legi de graţiere colectivă au nevoie de dezbateri în spaţiul public, de transparenţă şi responsbailitate în procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017
  • Acţiunile mele ca preşedinte au fost în spiritul unei cooperări loiale între instituţii
  • Datele şi cifrele din raportul de activitate arată că lupta DNA împotriva marii corupţii duce la bunăstare socială, lucru care se va reflectat, în primul rând, în buzunarele cetăţenilor. Un subiect extrem de important rămâne cel al recuperării prejudiciilor
  • Am intrat într-o nouă etapă de maturizare a României (...) Este nevoie de foarte mult echilibru şi înţelepciune pentru ca progresul făcut până acum să nu fie pierdut. Ceea ce trebuie să primeze este dezideratul României de a fi un stat puternic, care apărără cetăţenii săi. DNA rămâne o instituţie cheie, în combaterea fenomenului corupţiei. Veţi avea în mine un partener şi un sprijin necondiţionat în consolidarea statului de drept.Dezvoltarea reală a României depinde de asta.

"Această structură reprezintă fără să exagerăm un exemplu de lider european în materia combaterii corupţiei. Dacă observăm că faptele comise de funcţionarii publici nu scad, ci sunt în creştere sau se menţin. Avem un volum substanţial de fapte de abuz în serviciu, de negljenţă în serviciu, de conflict de interese. Nu am putea înţelege care ar putea fi raţiunea pentru care noi ar trebui să relaxăm răspunderea penală", a spus procurorul general al României, Augustin Lazăr.

"Eu nu sunt adepta ideii că România este cea mai corupă ţară din Europa. Cred că suntem o societate în tranziţie, suntem o societate care nu ne-am stabilit exact valorile şi reperele la care trebuie să ne raportăm. Şi pentru că suntem o societate de tranziţie, desigur tentaţia corupţiei este mult mai mare în România", a spus preşedinta Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea.

Discursurile integrale ale preşedintei ÎCCJ, Cristina Tarcea, preşedintei CSM, Mariana Ghena, cel al ministrului interimar al Justiţiei, Ana Birchall, şi al procurorului general al României, Augustin Lazăr, pot fi urmărite în galeria video.

VIDEO
Corespondentul TVR Alex Costache, de la DNA. Ediţie Specială ora 10:00
ORA 10:45 Au venit deja şeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, şi procurogul general Augustin Lazăr. Din partea Guvernului este aşteptat ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall. Vor urma discursuri din partea şefei DNA, a preşedintelui ţării, a ministrului interimar al Justiţiei, a transmis corespondentul TVR Alex Costache, într-o Ediţie Specială a Ştirilor TVR.

La bilanţul DIICOT de săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a criticat din nou tentativa Guvernului de modificare a Codurilor penale. A spus atunci că toată acestă iniţiativă, celebra Ordonanţa 13, era menită să slăbească lupta anticorupţie, capacitatea DNA şi DIICOT de a lupta cu corupţia.

"Iohannis: Recentele iniţiative au dus la scăderea luptei anticorupţie. Trebuie să decidem dacă mergem pe drumul democrației sau al corupției".

La începutul lunii, Laura Codruţa Kovesi afirma că, în 2016, din peste 400 de dosare trimise în instanţă, doar 1% au fost restituite definitiv la DNA.

Articole pe aceeaşi temă
 
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 21°C 21°C
IASI 22°C 20°C
CLUJ 14°C 16°C
CONSTANTA 21°C 22°C
CRAIOVA 21°C 20°C
BRASOV 15°C 17°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Septembrie 2017, 18:38
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-09-2017
Deschidere: 7886.13
Maxim: 7913.16
Mimim: 7843.88
Variatie: -0.48%
TLV
2.21
0.68%
EL
12.90
0.62%
SNG
31.00
0.32%
TGN
392.00
0.25%
SNP
0.28
0%
BRD
12.46
0.32%
FP
0.85
1.41%
SIF2
1.23
0%
M
36.20
0.27%
SIF1
2.48
0%
ARHIVĂ ȘTIRI