Peste 1,8 milioane de tineri au votat la alegerile locale, mai puțini decât la prezidențiale

La alegerile prezidențiale din 2019 au ieșit la vot 41,8% din tinerii aflați pe listele permanente de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), iar la alegerile europarlamentare prezența tinerilor a fost de 43%.

O explicație a lipsei celor 61,4% de alegători tineri ar fi aceea că, față de alegerile europarlamentare și prezidențiale, la alegerile locale, votul poate fi exprimat doar în localitatea de domiciliu sau reședință, alegătorul fiind direct legat de autoritățile locale din comuna, oraşul sau municipiul respectiv. Astfel, tinerii care sunt plecați din localitatea în care își au domiciliul sau reședința în ziua scrutinului sau care locuiesc în străinătate, nu pot vota.

O altă explicație este că tinerii care locuiesc în altă localitate față de cea de domiciliu, trebuie să aibă viză de flotant pentru a putea vota.

„În contextul pandemiei de Coronavirus, intervine o altă problemă specifică și anume teama tinerilor care nu dețin viza de flotant în localitatea în care locuiesc de a se deplasa în localitatea de domiciliu. În plus, mulți tineri au obligații profesionale sau academice care nu le permit să călătorească. Un alt factor important este dat de procesul birocratic de obținere a vizei de flotant. În contextul centrelor universitare (București, Iași, Cluj, Timișoara, Craiova etc.), numărul de tineri prezenți la vot ar fi putut fi mult mai mare, cu condiția ca aceștia să-și poată obține viza de flotant într-un timp mai scurt, durata medie de eliberare a acesteia fiind de o săptămână”, potrivit Consiliului Tinerilor din România.

Reprezentanții Consiliului Tinerilor din România spun că în contextul dat, se poate lua în considerare și o lipsă de reprezentativitate a candidaților în raport cu segmentul de tineret, diferența fundamentală dintre alegerile locale și alegerile parlamentare fiind dată de personificarea alegerilor locale sub o figură individuală (cea a candidatului), mai degrabă decât sub forma unui partid politic.

Un alt aspect al lipsei tinerilor de la alegerile locale este faptul că tinerii care locuiesc în alte localități, de multe ori nu mai sunt conectați la realitatea comunității de proveniență, dar nici nu se regăsesc îndeajuns de mult în noua localitate, fapt pentru care nu au interes să voteze, situație întâlnită și în cazul tinerilor din diaspora, care, deși sunt plecați, încă figurează ca fiind membri ai comunității din România, conform sursei citate.

Potrivit sursei citate, 18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 și 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 și 34 de ani erau încadrați în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Acești tineri resimt o nesiguranță socială, dificultățile inerente îndepărtându-i de ceea ce ar presupune o cetățenie activă.

În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%.

36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat.

sursa: Mediafax