Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
BAIA MARE

Peste 1.000 de romi mutaţi pe locul fostei uzine Cuprom. Primarul:Nu este niciun fel de discriminare

Mutarea a 1.100 de romi din zona Craica a oraşului Baia Mare pe locul fostei uzine chimice Cuprom, despre care scrie pe larg Evenimentul zilei astăzi (vehiculând însă cifra de 2.000 de romi), reaprinde discuţia despre discriminarea comunităţii respective. Edilul oraşului, Cătălin Cherecheş, a declarat pentru TVRinfo.ro că nu e nicio discriminare la mijloc, ci e vorba de o măsură de integrare a romilor.

04 Iunie 2012, 13:52 (actualizat 04 Iunie 2012, 15:10) |
Romii din zona Craica, Baia Mare, au fost mutaţi de primar pe locul fostei uzine Cuprom / FOTO: Mugur Vărzariu
Romii din zona Craica, Baia Mare, au fost mutaţi de primar pe locul fostei uzine Cuprom
Romii din Craica 2
Romii din Craica 3

Aproape 1.100 de romi care locuiau într-un cartier mărginaş al oraşului Baia Mare au fost mutaţi pe locul fostei uzine chimice Cuprom, scrie Evenimentul zilei (care susţine însă că e vorba de 2.000 de romi),  susţinând că primarul liberal Cătălin Cherecheş şi-a ţinut promisiunea electorală de a „curăţa” zona Craica unde locuia respectiva comunitate.

Contactat de TVRinfo.ro, Cătălin Cherecheş susţine că mutarea romilor este un pas „spre integrarea lor”, adăugând că el a urmat dorinţa oamenilor din oraş şi i-a scos pe romi din „punga de sărăcie” din cartierul Craica. El a precizat că este vorba despre 1.100 de persoane.

La aflarea veştii mutării lor, au reacţionat mai multe organizaţii de protecţie a drepturilor romilor, printre care şi Romani Criss, care susţine că Primăria din Baia Mare a exercitat presiuni asupra romilor care nu doreau să plece din Craica.

„Primăria a înţeles să respecte dreptul la locuire, garantat prin tratate internaţionale, ratificate de România, prin a încălca atât prevederile legale, dar şi prin desconsiderarea oamenilor din Craica”, scriu reprezentanţii mai multor organizaţii neguvernamentale într-o scrisoare deschisă.

Primarul susţine că „nu trebuie să ţină cont de părerea unor asociaţii care nu sunt de acord cu mutarea romilor”, precizând că ceea ce s-a întâmplat „nu e altceva decât o dorinţă de a ţine sub control comunitatea”.

Mai mult, Cătălin Cherecheş afirmă că mutarea romilor este şi un gest de a opri folosirea comunităţii respective în scopuri electorale, „ca pungă de voturi vulnerabilă”.

(w500) Romii din
În Craica trăiesc peste 1.000 de romi
Foto: Mugur Vărzariu

„Sunt ferm hotărât să duc până la capăt proiectul”, a mai spus edilul, contrazicând informaţiile publicate de Evenimentul zilei, potrivit căruia romii au fost mutaţi în spaţii nearanjate ale fostei uzine chimice Cuprom, unde au găsit sticluţe cu substanţe chimice.

„Ei au fost mutaţi în zona din apropierea uzinei, unde se aflau birourile inginerilor, ale personalului TESA”, afirmă primarul. Potrivit lui, nu există substanţe chimice în camerele unde au fost mutaţi romii, totul fiind o diversiune pusă la cale de liderii comunităţii, care „au dat cu nişte spray paralizant ca să filmeze televiziunile”.

„Nu există niciun fel de discriminare”, a mai spus primarul, comentând că „dacă romii nu se simt bine unde au fost mutaţi, nu i-aş mai fi găsit astăzi acolo”.

În mai, reprezentanţii organizaţiei Amnesty International au ajuns la Baia Mare, pentru a ancheta evacuarea a 60 de familii de romi, care îşi construiseră locuinţe improvizate în zona Craica.

  • Citiţi în continuare fragmente dintr-un reportaj realizat, în toamna anului 2011, de jurnalista Oana Sandu la Baia Mare. Aceste fragmente au fost publicate cu acordul revistei Decât o Revistă. Puteţi citi reportajul integral al jurnalistei Oana Sandu pe site-ul Decât o Revistă.

ACTUALIZARE 4 iunie 2012

Până acum, 80 de familii din Craica, o comunitate mărginaşă de aproximativ 1.100 de romi (jumătate dintre ei copii) au fost mutate în sediul fostului combinat Cuprom. Aici ei locuiesc ilegal în cocioabe de chirpici, lemn sau cărămidă aşezate de-a lungul unei linii de cale ferată.

Mutarea romilor din comunitatea Craica a început în prima zi de campanie electorală. 60 de familii au semnat voluntar contractele de comodare pentru locuinţele de urgenţă din birourile fostului combinat, Cuprom. Este vorba despre un contract pe trei ani în aceste spaţii care nu sunt deţinute de primărie, ci de firma Piraeus Leasing.

Oamenii spuneau că auto-intitulatul líder al comunităţii Craica, preşedintele Partidei Romilor, Baia Mare, Carol Jurisnicz, şi echipa sa i-au convins să se mute şi le-au luat buletinele de identitate pentru a-i trece pe o listă, ameninţându-i că buldozerele oricum vor intra în case.

Contractele au fost semnate la o dezbatere ad-hoc organizată după ce reprezentanţi ai Amnesty International i-au explicat primarului că oamenii trebuie consultaţi, înainte de a fi evacuaţi. Lor le-a promis că nu vor plăti utilităţile (în acele blocuri există doar curent electric, toalete sunt comune şi avariate, nu sunt gaze sau vreo altă sursă de încălzire), însă o oră mai târziu, într-o emisiune la postul TV eMaramureş, primarul Cătălin Cherecheş a declarat că oamenii vor avea facturi de plătit.

(w500) Romii din
Situaţia romilor din Craica a ajuns în atenţia organizaţiei Amnesty International
Foto: Mugur Vărzariu

Ruptura dintre liderii romilor şi primar s-a întâmplat în weekendul trecut, iar ultima mutare - a 30 de familii – nu a mai fost făcută tacit, cu ajutorul liderilor. Astfel, cu o săptămână înainte de alegeri, liderii romilor spun că primarul i-a şantajat pentru voturi, iar primarul că nu are nevoie de voturile romilor.

Cătălin Cherecheş, candidat al Uniunii Social Liberale, este creditat cu 93%, după un mandat de doar un an.

Fragmente din reportajul realizat de jurnalista Oana Sandu:

Astă-vară, primăria din Baia Mare a construit un zid de beton între o şosea şi două blocuri în care locuiesc romi. Acuzele de discriminare şi segregare au dus povestea peste graniţe.

Din 2010, de când Italia şi Franţa au început expulzările, integrarea socială a romilor a devenit o problemă de politică internă şi imagine externă, în acelaşi timp. I se dedică din ce în ce mai multe vorbe şi rapoarte, iar politicieni români se întrec în declaraţii stângace – însuşi preşedintele a fost avertizat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, CNCD, pentru că a spus că diplomaţia e ineficientă dacă romii fură din autobuze.

Forţaţi de grija Comisiei Europene, care şi‑a propus ca în următorii zece ani să eradicheze excluziunea socială, fiecare membru UE are de prezentat la sfârşitul anului o strategie de integrare a romilor. A României se redacta de zor la Guvern astă‑vară, în timp ce Cherecheş construia zidul.

Zidul este o construcţie de beton pe care primarul a comandat‑o în vară, la o lună după ce a fost ales, ca să separe strada Horea de două blocuri sociale, populate de familii de romi. E înalt de 1,60 de metri şi lung de 100 de metri, iar ridicarea lui a fost acompaniată de acuze de discriminare şi segregare rezidenţială venite de la numeroase ONG‑uri.

Primarul plănuia un zid înalt de trei metri, dar s‑a răzgândit. Pe aceeași listă, erau un post de poliţie şi camere de supraveghere, dar instalarea lor a fost deocamdată amânată. Motivația primarului pentru toate acestea, așa cum a declarat presei locale, a fost că vrea să protejeze copiii de traficul de pe strada aflată la cinci metri de blocuri, dar și să instaureze „ordine și disciplină” în zonă.

CNCD a început să investigheze imediat dacă zidul discriminează, iar Baia Mare, după ani în care a apărut în presă doar ca fundal al unor poveşti miniere, a devenit exemplu modern de separare etnică. Cherecheş nici n‑a clipit.

A negat că ar fi vorba de discriminare şi a spus că strategia lui de integrare a minorităţii rome include construcţia la marginea oraşului a unui cartier social în care plănuieşte să mute toţi romii care locuiesc acum în condiţii mizere, pe terenuri pe care le ocupă nelegitim şi abuziv în „pungile de sărăcie” ale oraşului. (Într‑o variantă delucru a strategiei naţionale de incluziune a romilor scrie că autorităţile trebuie să elimine desegregarea rezidenţială, iar atunci când se apucă de construit locuinţe sociale, construcţia să fie realizată cu mâna de lucru a viitorilor beneficiari.)

În Baia Mare sunt aproape 5.000 de romi. Dintre aceştia, aproximativ 2.000 locuiesc fără condiţii minime de viaţă.

La sfârşitul lui septembrie, când am ajuns prima oară acolo, taximetristul care m‑a dus de la gară la pensiune mi‑a spus că strada pe care s‑a construit zidul este liniştită. „Dar n‑aţi vrea să intraţi vreodată acolo, în ghetou, unde e ceva de groază”, mi‑a spus despre cele două blocuri. I‑am zis că tocmai asta plănuiesc să fac, iar el mi‑a răspuns cu un „Aha” lung şi s‑a uitat atent la mine în oglinda retrovizoare. A tăcut tot drumul, nu înainte de a‑mi spune, la fel ca toţi ceilalţi taximetrişti peste care am dat, că zidul a fost o idee bună, pentru că mulţi copii ieşeau în stradă sau aruncau cu pietre în maşini şi provocau accidente.

Aşa crede şi primarul. Când l‑am sunat prima oară şi i‑am spus că vreau să ne vedem să vorbim despre zid, mi‑a spus tare şi răspicat „Nu este un zid. L‑aţi văzut? De ce îi spuneţi zid?”. Nici măcar gard nu este termenul corect, a adăugat el. Fraza corectă, mi‑a spus, e: „delimitare între strada Horea şi cele două blocuri sociale, proprietăţi ale Primăriei.”

(...)

Ca să ajungi în Craica trebuie să urci un dâmb şi să treci pârâul pe un podeţ de lemn. Ne‑am făcut încet loc printre cocioabele aşezate foarte aproape una de cealaltă. Unele sunt din pământ, din lemn, acoperite cu ciment sau ridicate din bolţari de BCA, cu rame de ferestre de lemn sau de PVC.

De pe calea ferată se poate vedea toată aşezarea care se întinde cam pe un kilometru – cocioabe, gunoaie, câini slabi şi mulţi copii, mai mult dezbrăcaţi decât îmbrăcaţi –, cea mai mare „pungă de sărăcie” din Baia Mare.

Sunt mai mult de 200 de cocioabe improvizate de‑a lungul unei căi ferate dezafectate. Aici locuiesc ilegal aproape 1.100 de oameni; peste jumătate, copii.

După Revoluţie, majoritatea romilor din zonă – cărora Ceaușescu le demolase casele și îi mutase în blocuri – nu au făcut faţă tranziţiei (taxe mari la utilităţi, locuri de muncă pierdute), dar nici traiului la bloc, aşa că au părăsit apartamentele de pe strada Păltinişului şi s‑au aşezat o stradă mai departe, lângă calea ferată.

Pentru că nu au curent electric, apă curentă sau gaze, vecinii de la blocurile de peste stradă au pus de‑o afacere subterană şi îi racordează ilegal, cerând fiecărei familii lunar pentru consumul unui bec şi al unui televizor 150 de lei. Unii au mici gospodării: cresc porci sau găini.

Vara incendiile sunt dese, iar când plouă, cocioabele sunt inundate rapid pentru că pârâul este plin de gunoaie şi se revarsă.

În toţi aceşti ani au fost lăsaţi în pace şi uneori întreţinuţi de către autorităţi – primesc ajutoare pentru încălzire, li s‑au construit podeţe, robinete de apă – toate acestea mai ales în perioade electorale, când candidaţii au nevoie de voturile lor.

În aritmetica electorală a oraşului, 500 de voturi contează. Spre exemplu, la ultimele alegeri locale, aproximativ 200 de voturi au făcut diferenţa pentru ca primarul să câştige din primul tur.

Citiţi reportajul integral pe site-ul Decât o Revistă.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 24°C 25°C
IASI 24°C 26°C
CLUJ 27°C 24°C
CONSTANTA 16°C 16°C
CRAIOVA 25°C 26°C
BRASOV 23°C 25°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 25 Aprilie 2019, 17:39
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 25-04-2019
Deschidere: 8370.14
Maxim: 8432.09
Mimim: 8367.27
Variatie: 0.6%
TLV
2.15
0%
BRD
13.66
0.29%
FP
0.97
0.42%
SNG
33.95
0.59%
SNP
0.38
0.79%
TGN
352.50
0.71%
M
29.70
3.81%
EL
10.85
0%
SNN
10.38
0.19%
TRP
0.25
1.23%
ARHIVĂ ȘTIRI