Pentru mii de kilometri de drumuri, perdelele forestiere ar fi singurele arme efieciente împotriva viscolului. Însă doar 8 kilometri de autostradă au astfel de protecţie. Restul a rămas pe hârtie, împotmolit în exproprieri imposibile. Ar fi nevoie de 20 de mii de hectare de perdele verzi. Dar, în lipsa lor, ori de câte ori e viscol nu putem face altceva decât să închidem drumurile.
Avem o lege privind perdelele forestiere de protecţie, dar guvernele din ultimii 15 ani luptă cu viscolul cu aceleaşi metode.
Când vin avertizările de vreme rea şi codurile peste noi, se închid autostrăzile, se blochează traficul pe şoselele naţionale sau drumurile judeţene, se întrunesc comandamentele.
Perdelele forestiere ar trebui să apere drumurile cu risc ridicat de înzăpezire. Doar că programul naţional înaintează cu viteza melcului: 23,69 de hectare, în 15 ani. Adică 0,45%. Câteva perdele de completare pe aproximativ 8 kilometri, din marginea Autostrăzii Soarelui. S-au mai sădit, în 2011, 3.000 de puieţi, pe o lungime de numai 250 de metri, tot pe A2, arată o analiză ziare.com.
În ceea ce priveşte satele şi comunele izolate de nămeţi, responsabilitatea este a autorităţilor locale şi a oamenilor. De exemplu, într-un sat din Buzău, oamenii au plantat perdele forestiere de salcâm. Iar acum sunt mai protejaţi.
Specialiştii atrag atenţia că ar fi nevoie de hărţi de risc şi în caz de viscol, aşa cum există pentru zonele expuse inundaţiilor.