Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Pelerinajul la Mecca şi Sărbatoarea Sacrificiului

Cea mai mare adunare religioasă din lume, pelerinajul anual al musulmanilor la Mecca, începe joi. Aproximativ 1.400.000 de musulmani din întreaga lume se află deja în Arabia Saudită pentru a îndeplini obligaţia religioasă a pelerinajului comunitar, al-hağğ, cea mai sfântă sărbătoare musulmană care durează cinci zile şi se încheie cu Sărbatoarea Sacrificiului, Kurban Bayrami.

02 Octombrie 2014, 17:53 (actualizat 02 Octombrie 2014, 18:42) | Documentar de Liliana Teică |
Pelerinaj la Mecca
Pelerinaj la Mecca
Sarbătoarea Kurban Bayram
Kurban Bairami
Masa de Kurban Bayrami
Sacrificiu Kurban Bayrami
Rotire în jurul sanctuarului Ka‘ba pelerinaj la Mecca
Muntele Arafat pelerinaj la Mecca

Mecca este locul naşerii profetului Mahomed şi leagănul islamului, iar călătoria la Mecca este o datorie pe care, spune religia islamică, orice musulman trebuie să o îndeplinească măcar o dată în viaţă.

Pelerinajul ritual comunitar, al-hağğ, este unul din cei „cinci stâlpi” ai islamului și se desfăşoară în fiecare an între zilele de 8 şi 12 ale lunii dhū-l-hiğğa, ultima lună din calendarul islamic, la Mecca şi împrejurimile sale.

În ziua de 10 dhū-l-hiğğa, începe Sărbătoarea Sacrificiului, Kurban Bayrami,  celebrată prin sacrificarea unui berbec sau a unei cămile. Sărbătoarea este un omagiu în amintirea credinţei dovedite de profetul Abraham care a acceptat sacrificarea fiul său Ismail, gest oprit de Dumnezeu prin trimiterea unui berbec care să fie sacrificat în locul fiului.

În 2014 pelerinajul anual al musulmanilor la Mecca începe joi 2 octombrie, Kurban Bayramı începe vineri 3 octombrie cu arife, pregătirea, iar sărbătoarea începe în 4 octombrie şi continuă timp de 4 zile, până în seara zilei de marţi 7 octombrie.

Aproximativ 1.400.000 de musulmani din întreaga lume sunt deja în Arabia Saudită, iar autorităţile se aşteaptă ca încă un milion şi jumătate de pelerini să sosească la Mecca în următoarele zile.

Pelerinajul la Mecca

Ceremoniile încep în ziua de Al Taruia, în care pelerinii ajunşi la Mecca intră în starea de sacralitate – se fac abluțiuni (spălări) totale şi bărbaţii se îmbracă în veşminte albe, fără cusături, se roagă şi meditează. Pentru femei nu există o ținută anume, în afară de cea tradițional islamică. Bărbații se rad în cap, iar femeile își taie simbolic o şuviţă de păr.

(w400) Muntele ArA doua zi, pelerinii urcă pe muntele Arafat, unde profetul Mahomed a rostit predica de despărţire, Jutba al Wedaa, şi rămân să mediteze acolo până la apusul soarelui, după care se îndreptă spre oraşul Muzdalifa, unde îşi petrec noaptea.

În cea de-a treia zi, credincioşii musulmani pleacă la Minā, o localitate între Arafat şi Mecca, unde aruncă pietre în cele trei coloane care îl reprezintă pe diavol, apoi fac de şapte ori rotirea, înconjoară sanctuarul Ka‘ba, o mică construcţie în formă de cub acoperită cu o pânză neagră cu auriu sub care se află o piatră neagră pe care musulmanii o consideră ruptă din Rai, situată în centrul Marii Moschei.

(w400) Rotire înDupă aceste ritualuri, pelerinii îşi taie părul şi unghiile şi taie un miel, act care marchează începerea Sărbătorii Sacrificiului care durează patru zile.

Ultimele zile ale pelerinajului sunt petrecute la Minā unde are loc aruncarea cu pietre în Satan, adică aruncarea a şapte pietricele în direcția a trei stânci ce-l simbolizează pe diavol.

Ieşirea din starea de sacralitate se petrece în ziua de 12 dhū-l-hiğğa când pelerinajul ia sfârşit.

Kurban Bayramı

Marchează sfârşitul pelerinajului ritual comunitar la Mecca şi începe în a zecea zi din ultima luna a anului islamic.

(w380) SarbătoarSărbătoarea Sacrificiului este un omagiu adus profetului Abraham şi a credinţei dovedite prin acceptarea sacrificării fiul său Ismael şi are o mare însemnătate pentru credincioşii musulmani din întreaga lume.

Credincioşii îşi încep ziua cu rugăciuni, trebuie să se împace, se fie uniţi şi să îi ajute pe cei săraci sau care au nevoie de ajutor, pentru a obţine iertarea divină.

(w380) SacrificiuEpisodul credinţei dovedite de profetul Avraam prin acceptarea sacrificării fiul său Ismail este relatat de Coran şi de Biblie - în Vechiul Testament.

Avraam, sau Ibrahim, în tradiţia islamică, s-a rugat vreme îndelungată lui Allah pentru a-i da un copil. Că să-i pună la încercare credinţă, Allah i-a dăruit un urmaş, însă cu o condiţie: să-l sacrifice la timpul cuvenit.

Ismail, viitorul profet, l-a încurajat pe tatăl său să asculte porunca lui Allah, însă îngeri trimişi de EL i-au adus un animal pentru a fi sacrificat în locul băiatului.

În prima zi a Sărbătorii Sacrificiului, musulmanii urmează acest ritual de sacrificare a unui animal, amintind de istorisirea acestor doi profeţi şi de semnificaţia acestui sacrificiu.

Cum se sărbătoreşte Kurban Bayrami

Credincioşii îşi încep ziua cu rugăciuni, trebuie să se împace, se fie uniţi şi să îi ajute pe cei săraci sau care au nevoie de ajutor, pentru a obţine iertarea divină.

Potrivit tradiţiei islamice, credincioşii sacrifică un animal - oaie, batal, vită, bivol, cămilă sau capră, în funcţie de câţi membri are familia. Toate animalele trebuie să fie perfect sănătoase, oile sau caprele trebuie să aibă un an, vacile sau cămilele nu mai mult de doi ani, iar sacrificiul se face numai în prima, a doua şi a treia zi a sărbătorii. Tăierea se face în prezenţa imamului, măcelarul trebuie sa fie  obligatoriu un musulman,  să respecte aceste reguli şi să ştie rugăciunea conform Coranului. Dacă toate aceste condiţii nu sunt respectate, carnea nu poate fi mâncată. După tradiţie, carnea se împarte în trei părţi: una se împarte săracilor, una rudelor şi vecinilor, iar cea de a treia se consumă în familie.

În ajunul sărbătorii gospodinele făc curăţenie în curte şi în casă, aştern cele mai bune coverturi, covoare şi ţesături decorative, lucrate de mână din fire aurii şi de mătase.

Meniul pentru Kurban Bayram cuprinde ciorbe, tochitură din batal, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac), plăcintă cu brânză (kârde), iar la desert baclavale sau saraiglii - rulouri însiropate cu miere.

(w300) Masa de KuÎntreaga familie se îmbracă în haine noi, iar pe cele vechi le dăruiesc săracilor.

În prima zi a sărbătorii, înainte de masa de prânz, familiile vizitează mormintele rudelor sau ale celor dragi, fac rugăciuni şi oferă pomană, iar după-amiază, la masa tradiţională,  membrii familiei îşi fac urări, se aduc omagii persoanelor în vârstă, copiii primesc în dar dulciuri şi bani, iar musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe şi prăjituri.

Credincioşii sunt sfătuiţi să nu consume alcool sau să o facă cu măsură.

În fiecare dimineaţă de Kurban Bayram copiii merg la colindat şi sunt răsplătiţi cu dulciuri şi mici sume de bani. Bărbaţii se duc la geamie să se roage, iar familiile fac vizite la părinţi sau la alte rude.

În România, Kurban Bayrami este sărbătorit de aproximativ 60 de mii de musulmani, dintre care cei mai mulţi trăiesc în Dobrogea.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 24°C 25°C
IASI 24°C 26°C
CLUJ 27°C 24°C
CONSTANTA 16°C 16°C
CRAIOVA 25°C 26°C
BRASOV 23°C 25°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 26 Aprilie 2019, 03:31
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 25-04-2019
Deschidere: 8370.14
Maxim: 8432.09
Mimim: 8367.27
Variatie: 0.55%
TLV
2.15
0.23%
BRD
13.66
0.44%
FP
0.97
0.83%
SNG
34.00
1.33%
SNP
0.38
0.13%
TGN
352.50
0.71%
M
29.70
3.81%
EL
10.85
1.86%
SNN
10.36
0.19%
TRP
0.25
1.64%
ARHIVĂ ȘTIRI