Pe urmele fostei soții a lui Vladimir Putin. O investigație Politico

Este corpolent, îmbrăcat într-un tricou alb strâmt și vorbește cu accent rusesc. Se prezintă ca Vladimir și spune că este partener de afaceri al lui Artur Oceretni, proprietarul apartamentului, și că ar putea intermedia o afacere dacă cineva ar fi interesat să cumpere. Alături de el se află o femeie slabă cu părul lung și blond și un băiețel. În spatele lor se întinde un hol îngust, dincolo de care se întrevede un apartament luminos.

Situat la 20 de minute de mers pe jos de plaja din Marbella, un oraș-stațiune de pe Costa del Sol din Spania, un oraș plin de celebrități, apartamentul valora aproximativ 1,1 milioane de euro când a fost cumpărat în 2014, iar prețurile proprietăților nu au făcut decât să crească de atunci. „Acesta este un apartament mare, foarte mare”, spune Vladimir. „Este absolut nou”. Promite să organizeze o vizită.

Jurnalistei nu-i vine să creadă ce noroc are. De săptămâni întregi investighează proprietățile europene de lux pe care Liudmila Oceretnaia – fosta soție a lui Putin – și soțul ei le-au acumulat în aproximativ zece ani de la destrămarea căsătoriei ei cu președintele rus.

De la divorț, Oceretnaia a dus o viață intens privată; chiar și căsătoria sa din 2015 cu Oceretni – pasionat de triatlon Ironman și cu peste 20 de ani mai tânăr decât ea – a fost ținută secretă până când jurnaliștii au descoperit că și-a schimbat numele de familie. Un tur al apartamentului lor ar oferi o privire asupra modului în care au trăit, precum și o privire asupra a ceea ce pot cumpăra milioane de euro din banii rușilor.

Nu este greu de înțeles de ce familia Oceretni ar fi vrut să scoată apartamentul la vânzare. Cuplul nu se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, dar acest lucru s-ar putea schimba rapid; la urma urmei, Londra i-a pus deja sub sancțiune pe Oceretnaia și pe copiii săi adulți. Dacă Bruxelles ar urma exemplul, apartamentul și restul portofoliului lor european ar putea fi brusc inaccesibile.

Autoarea investigației nu a apucat să vorbească vreodată cu Oceretnaia sau cu soțul ei în timp ce străbătea continentul pe urmele investițiilor lor imobiliare. Dar ceea ce a găsit în timpul urmăririi a ridicat întrebări despre ce anume este nevoie pentru a pune pe cineva sub sancțiuni. De asemenea, a dezvăluit modul în care conversația se schimbă, în timp ce UE se luptă cu modul în care trebuie să se ocupe de sumele uriașe obținute adesea în mod ilicit, care au intrat aproape nereglementate înainte ca războiul să răstoarne relația confortabilă dintre banii rușilor și unele dintre cele mai luxoase destinații din Europa.

Căsătorie fericită

Liudmila a fost căsătorită cu Putin timp de aproximativ 30 de ani, în timpul ascensiunii sale din obscuritate până la cea mai puternică persoană din țară.

Cei doi s-au căsătorit în 1983, când Putin era ofițer KGB de rang inferior în Leningrad (acum Sankt Petersburg), iar Ludmila era însoțitoare de zbor la Aeroflot. Ea l-a urmat la Dresda, în Germania de Est, unde a fost detașat ca agent. După căderea Zidului Berlinului, cuplul și cele două fiice ale lor s-au mutat înapoi la Sankt Petersburg, unde Putin și-a început cariera politică ca funcționar în biroul primarului.

În calitate de soție politică, Oceretnaia – pe atunci numită Liudmila Putina – a păstrat un profil relativ discret. Ea și-a continuat propria carieră până când Putin a fost ales prim-ministru și apoi a ajutat la crearea și conducerea unui centru dedicat promovării limbii ruse. Putina a participat ocazional la cine de stat și a îndeplinit alte îndatoriri de primă doamnă, cum ar fi deschiderea ceremoniilor de inaugurare a pomului de Crăciun de la Kremlin, dar, în general, a stat departe de lumina reflectoarelor.

„Este greu de imaginat, dar la acea vreme, amândoi păreau destul de provinciali, destul de nesiguri cum să se comporte”, a declarat Nina Hrușciova, profesaoră de afaceri internaționale la The New School din New York și strănepoata fostului lider sovietic Nikita Hrușciov. „Îmi amintesc că vestimentația ei… era puțin deplasată, deși a încercat să angajeze cel mai bun designer vestimentar rus”, a spus ea.

Pe măsură ce Putin și-a consolidat puterea, au început să apară relatări, negate rapid, despre alte femei din viața lui Putin, inclusiv despre gimnasta Alina Kabaeva, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice. Oceretnaia a devenit „aproape invizibilă”, a spus Hrușciova. „Treptat, ea a început să iasă de pe scenă… iar el apărea din ce în ce mai mult singur”. Apoi, în 2013, cuplul s-a oprit pentru a se adresa unei echipe de televiziune la ieșirea de la un spectacol de balet la Kremlin. Căsătoria lor s-a încheiat, au anunțat ei, prin „decizie comună”.

Poate că mariajul s-a încheiat, dar unele aspecte ale relației – în special componenta sa financiară – au continuat.

Când Putin a fost întrebat de agenția de știri de stat în 2014 dacă plănuiește să se recăsătorească, președintele rus a răspuns cu o glumă: „Trebuie să mă căsătoresc mai întâi cu fosta mea soție, Ludmila, și apoi mă voi gândi la mine”.

Ca parte a eforturilor sale de promovare a limbii ruse, Ocheretnaia a înființat o fundație numită Centrul pentru Dezvoltarea Limbii Ruse, care ulterior a fost redenumit și reprofilat ca Centrul pentru dezvoltarea comunicării interpersonale. În 2016, presa rusă a dezvăluit că s-a căsătorit cu Oceretni, președintele acesteia.

Fundația venea cu un alt avantaj. În timpul guvernării lui Putin, aceasta a achiziționat o fostă clădire guvernamentală din centrul Moscovei, care a aparținut bunicului scriitorului rus Leo Tolstoi.

Inspirată, se pare, de un conac descris în romanul „Război și pace”, Casa Volkonski a fost renovată și extinsă de către departamentul imobiliar al guvernului, care a adăugat două etaje noi la clădirea istorică, potrivit unei dezvăluiri a Fundației Anticorupție a disidentului rus Alexei Navalnîi.

Proprietatea a fost apoi dată fundației lui Oceretnaia, iar fosta primă doamnă pare să o fi folosit în mod productiv. Situată la 5 minute de mers pe jos de Kremlin, clădirea generează acum chirii de milioane de dolari – plătite, potrivit unei investigații Reuters, unei companii înregistrate pe numele ei de fată.

Ocheretnaia nu a putut fi contactată pentru comentarii.

Costa del Sol

Căsătoria soților Oceretni a avut loc într-o perioadă în care portofoliul imobiliar al cuplului se extindea rapid.

Apartamentul oferit spre vizitare jurnalistei Politico în Marbella este unul dintre cele două din oraș pe care Oceretni le-a achiziționat cu puțin timp înainte de nuntă. Oceretni l-a cumpărat pe primul în 2011 pentru aproximativ 800.000 de euro, iar pe al doilea în 2014 pentru peste 1 milion de euro. Apartamentele rămân proprietatea sa, arată documentele de înregistrare obținute de Politico.

Notarul Rafael Requena, cu sediul în Marbella, care l-a reprezentat pe Oceretni în timpul vânzării, a refuzat să comenteze achizițiile, invocând regulile spaniole de confidențialitate.

Oceretni nu a răspuns la solicitările de comentarii.

Cele două unități se află într-un complex protejat de porți negre. Soneriile fără nume oferă puține indicii despre cine locuiește înăuntru. Între apartamente se află o grădină bine irigată, cu acces la mai multe piscine. Dimineața, iepurii ciugulesc iarba perfect tăiată, iar păsările ciripesc în copaci.

Printre alte persoane care au deținut proprietăți în Marbella se numără actorii Hugh Grant și Sean Connery, personalitatea de televiziune Simon Cowell și Rifaat al-Assad, unchiul președintelui sirian Bashar al-Assad. Potrivit presei locale, Putin deține o vilă în localitatea vecină La Zagaleta, o comunitate de stațiuni, potrivit presei locale.

În ultimele decenii, zona a devenit un magnet pentru banii rușilor, potrivit lui Javier de Luis, expert imobiliar la confederația de bază Ecologists in Action. Aproximativ 3.000 de ruși locuiesc oficial în Marbella, a spus el, adăugând că el crede că numărul real este mult mai mare.

„Mulți ruși își pun banii în proprietăți ca investiție. Ei cumpără, vând – este o sursă de venit pentru ei”, a spus de Luis. Pentru cei care doresc să ascundă sursa fondurilor obținute ilicit, piața imobiliară oferă numeroase oportunități de-a le spăla. „Spălarea banilor este uleiul care unge mașinăria”, a spus el.

În Marbella, acest lucru se întâmplă în principal prin cumpărarea de autorizații de construcție pentru case individuale sau proiecte mai mari, cum ar fi hoteluri – și apoi vânzarea lor înainte de începerea lucrărilor, a spus de Luis. O altă strategie frecventă în sectorul imobiliar este de a lua un împrumut pentru a cumpăra o proprietate, iar apoi de a-l rambursa în plăți mai mici, care sunt supuse unui control mai puțin amănunțit.

Apartamentul cumpărat în 2014 ar fi putut veni cu un alt avantaj major: din 2013, legislația spaniolă acordă permise de ședere celor care investesc cel puțin 500.000 de euro în proprietăți imobiliare spaniole. Aceste așa-numite vize de aur oferă acces nelimitat la călătorii în cele 27 de țări din Spațiul Schengen și dreptul de a solicita în cele din urmă rezidența permanentă în Spania.

Întrebat dacă Oceretnii au beneficiat de acest sistem, ministerul spaniol de interne a adresat întrebările ministerului de externe, care a refuzat să „divulge informații personale unor terțe părți”.

Din păcate, jurnalista nu a reușit să viziteze apartamentele lui Oceretni. A doua zi după ce l-a întâlnit, Vladimir i-a trimis un mesaj în care spunea că a înțeles greșit și că proprietarii erau interesați doar să cumpere, nu să vândă.

Investiție riscantă

Dacă soții Oceretni ar vrea să se debaraseze de proprietățile lor imobiliare din Marbella, ar avea un motiv imperios necesar pentru a face acest lucru: riscă să piardă accesul la apartament și la banii lor dacă devin ținta sancțiunilor UE.

De la asaltul pe scară largă al lui Putin asupra Ucrainei în februarie 2022, Statele Unite, UE și Marea Britanie au sancționat sute de persoane considerate a fi responsabile pentru război, pentru că au răspândit propagandă pro-război sau pentru că au furnizat o sursă de venit Kremlinului. UE a impus sancțiuni legate de Rusia pentru aproximativ 1.400 de persoane și entități, SUA aproape 2.500, iar Marea Britanie aproximativ 1.600.

Cu toate acestea, liderii internaționali nu au picat de acord cu privire la cine, mai exact, ar trebui să fie vizat. Doar 639 de persoane și entități au fost sancționate de UE, SUA și Marea Britanie până în septembrie, potrivit unei analize a datelor compilate de Brookings Sanctions Tracker, care monitorizează sancțiunile legate de invazia rusă în Ucraina. Printre acestea se numără cele două fiice ale lui Putin, precum și presupusa iubită a președintelui rus, gimnasta Kabaeva – dar nu și Oceretnii.

Oceretnaia a fost sancționată de Marea Britanie, ca parte a unui efort de a „lovi rețeaua financiară a lui Putin, înăsprind menghina asupra președintelui și a cercului său intim”, dar UE și SUA i-au lăsat până acum atât pe ea, cât și pe soțul ei, în afara listei.

O mare parte din discrepanța legată persoanele pe care SUA, UE și Marea Britanie le sancționează se reduce la diferențele de obiective.

UE tinde să nu folosească sancțiuni punitive pentru acțiuni din trecut, potrivit lui Viktor Winkler, un avocat specializat în politica sancțiunilor. În schimb, intenția este de a-i împiedica pe cei vizați să contribuie la alte abateri sau de a-i împiedica să culeagă beneficiile.

Pentru ca o persoană să fie sancționată de UE, numele acesteia trebuie să fie propus de un guvern național și apoi aprobat de toate țările UE. Mai mulți diplomați ai UE au declarat pentru POLITICO că nu știau că vreo țară a sugerat sancționarea soților Oceretni.

UE este conștientă de faptul că deciziile sale se pot confrunta cu provocări juridice. Aproximativ 70 de oligarhi și membri ai familiilor acestora au dat în judecată UE pentru a-și recupera bunurile. Unele dintre ele, precum Saodat Narzieva, sora magnatului uzbec Alișer Usmanov, și Olga Ayziman, fosta soție a miliardarului Mihail Fridman, au fost retrase discret de pe lista de sancțiuni.

Totuși, faptul că familia Oceretni nu a fost vizată de UE nu înseamnă că nu va fi niciodată vizată.

Grupul de lucru internațional privind sancțiunile împotriva Rusiei, cunoscut sub numele de grupul Yermak-McFaul, sugerează ca membrii de familie ai persoanelor sancționate să fie, de asemenea, incluși pe listă pentru a împiedica transferul de fonduri către aceștia – mai ales dacă duc un stil de viață incompatibil cu veniturile lor oficiale, așa cum pare a fi cazul familiei Oceretni.

Nu există nicio dovadă publică că Oceretni și-a obținut averea și proprietățile în mod ilegal, dar valoarea acestora pare să depășească sursele sale de venit cunoscute.

Se așteaptă ca Josep Borrell, șeful afacerilor externe ale UE, să prezinte în iunie o propunere care să permită blocului comunitar să sancționeze persoane pentru corupție. Astfel, ar fi mai ușor să fie vizate persoane care nu contribuie direct la războiul din Ucraina.

Grupuri precum Fundația Anticorupție și guvernul ucrainean au cerut deja ca familia Oceretni să fie adăugată pe lista de sancțiuni a UE. „Credem cu tărie că doamna Oceretnaia trebuie să fie sancționată”, a declarat un oficial guvernamental ucrainean.

Șefa unității de investigație a Fundației Anticorupție, Maria Pevcih, susține acest punct de vedere. „Bineînțeles, cred că ea ar trebui să fie sancționată”, a declarat ea. „[Fosta soție [a lui Putin], femeia cu care a petrecut [zeci de ani], mama fiicelor sancționate, nu este sancționată. Nu există absolut nicio explicație pentru acest lucru.”

CITIȚI AICI INVESTIGAȚIA INTEGRALĂ.