Patriarhul Daniel: Omul credincios şi demn mulţumeşte permanent lui Dumnezeu şi semenilor pentru binefacerile primite

„Răspunsul omului la lucrarea harului dumnezeiesc este mulţumirea sau recunoştinţa. Din păcate, omul contemporan, superficial şi secularizat duhovniceşte, cere ajutorul lui Dumnezeu doar atunci când trece prin necazuri sau suferinţe. Dar, îndată ce a scăpat de suferinţe, de sărăcie, de necaz, uită de Dumnezeu. Însă Mântuitorul Iisus Hristos nu fericeşte pe cei care sunt nerecunoscători sau nemulţumitori, ci pe cei care sunt recunoscători şi mulţumesc lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la el, cum se vede în Evanghelia vindecării celor zece leproşi”, a transmis Patriarhul.

Întâistătătorul BOR a lipsit, din cauza unei „viroze uşoare”, de la slujba de binecuvântare a Noului An 2023, de la Catedrala Patriarhală, mesajul acestuia fiind citit de episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul.

„Vizitând lucrările care se desfăşoară la câteva mănăstiri din judeţul Prahova, Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, a contractat o viroză uşoară cu care se confruntă foarte mulţi compatrioţi de-ai noştri. De aceea voi citi eu acest cuvânt pregătit pentru dumneavoastră”, a spus PS Varlaam Ploieşteanul, la finalul slujbei.

Potrivit Patriarhului Daniel, când omul este nerecunoscător lui Dumnezeu şi semenilor „decade spiritual şi se dezumanizează”.

„Omul este cu adevărat om, adică fiinţă raţională şi relaţională când este recunoscător lui Dumnezeu şi oamenilor pentru darurile şi binefacerile pe care le primeşte. Omul credincios şi demn mulţumeşte permanent lui Dumnezeu pentru că el trăieşte în creaţia lui Dumnezeu şi o foloseşte, adică foloseşte apa, aerul, pământul căldura soarelui şi toate cele făcute de Dumnezeu pentru a susţine viaţa umană. Iar semenilor care îl ajută, omul le mulţumeşte, deoarece simte că recunoştinţa este lumina vieţii în comuniune şi a creşterii lui spirituale în demnitate şi bunătate”, se mai arată în mesajul Patriarhului.

În noaptea dintre ani, în toate lăcaşurile de rugăciune ale Bisericii Ortodoxe Române se săvârşeşte o slujbă de mulţumire şi de binecuvântare a începutului noului an calendaristic.

Potrivit Patriarhiei Române, rânduiala stabilită de Sfântul Sinod în anul 2011 prevede citirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, întrucât în ziua de 1 ianuarie ne amintim de momentul când Fiul lui Dumnezeu, întrupat, a primit numele de Iisus. Iisus înseamnă în limba ebraică „Dumnezeu mântuieşte” şi în acatist este pronunţat de aproximativ 200 de ori.

Slujba care se săvârşeşte în noaptea trecerii dintre ani mai cuprinde rugăciunea Sfântului Efrem Sirul către Mântuitor, o rugăciune de mulţumire şi două rugăciuni de intrare în noul an – una din tradiţia liturgică română şi slavă (cea care va fi citită şi la slujba de Te Deum oficiată după Sf. Liturghie în prima zi din an) şi alta din tradiţia greacă.

Duminică, 1 ianuarie, se sărbătoreşte Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului şi Sfântul Vasile cel Mare. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârşeşte de 10 ori pe an: 1 şi 5 ianuarie, 20 şi 27 martie, 3, 10, 17, 28 şi 30 aprilie, 25 decembrie.