Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Paştele credincioşilor catolici: diferenţe de dată, semnificaţii pascale şi tradiţii populare

Anul acesta, Paştele romano-catolic se sărbătoreşte cu mai bine de o lună înaintea Paştelui ortodox, care va fi pe 5 mai. Decalajul dintre cele două sărbători este, cel mai frecvent, de o săptămână. Această diferenţă dintre cele două date ale aceleiaşi sărbători este una din cele mai interesante şi complicate probleme ale creştinismului.

28 Martie 2013, 08:41 (actualizat 31 Martie 2013, 17:39) | Ştirile TVR Online |
Paştele la creştinii romano-catolici
Paştele la creştinii romano-catolici
Calendarul Gregorian
Calendarul Iulian
Drumul Crucii pe pereţii Bisericii Saint Brigid Parish, San Diego
Mormântul gol după Învierea lui Iisus
Învierea lui Hristos
Veniţi de luaţi Lumină!
Luminile Învierii într-o biserică din Timişoara
Masa de Paşte
Stropitul fetelor de Paşte
Obiceiuri şi jocuri de Paşte

Întrebarea care se pune în mod firesc este de ce Paştele se sărbătoreşte la date diferite, deşi evenimentul sărbătorit este acelaşi - învierea lui Iisus.

Explicaţia diferenţei de dată

Calculul zilei de Paşti a iscat divergente încă din primele secole ale creştinismului, când Paştele se sărbătorea în prima duminică cu Lună plină din echinocţiul de primavară.

Deoarece data Paştelui este legată atât de echinocţiul de primavară, cât şi de fazele Lunii, stabilirea acestuia a dus la calcule diverse şi complicate, mai ales că multe oraşe mari, Roma, Alexandria, Antiohia, cu puternice comunităţi creştine, nu luau în considerare aceeaşi zi pentru echinocţiul de primavară.

(w220) Calendarul

Conciliul din Niceea, din anul 325, a decis ca toată creştinătatea să sărbătorească Paştele în prima duminică cu Lună plină a echinocţiului de primăvară, fără a stabili precis data acestui echinocţiu. Alte dificultăţi au apărut în stabilirea datei Paştelui în secolul al XIV-lea, după reforma calendarului, dusă la bun sfârşit de Papa Grigore al XVIII-lea - calendarul rezultat fiind cel Gregorian, în anul 1582. Astfel, cei care au păstrat vechiul calendar, cel Iulian, în vigoare din timpul lui Iulius Cezar, au stabilit ziua Paştelui după acest calendar. Multe state au aderat cu greu la noul calendar gregorian. Ţările protestante l-au adoptat abia spre 1700. În alte ţări, vechiul calendar a rămas în vigoare până în secolul XX.

Bisericile ortodoxe rusă, sârbă, greacă şi română au adoptat noul calendar abia în 1923, dar aceste biserici au decis ca numai sărbătorile fixe (Crăciunul, Boboteaza, Adormirea Maicii Domnului) să fie stabilite după calendarul Gregorian, iar data Paştelui să se stabilească tot după calendarul Iulian, căruia să i se acorde o corecţie de 13 zile. Rezultă calcule complicate, care duc la o diferenţă de până la cinci săptămâni în celebrarea pascală la bisericile romano-catolică şi protestantă, faţă de cea ortodoxă.

(w380) Calendarul

Complicaţiile stabilirii datei Paştelui provin din faptul că data lui depinde atât de calendarul lunar (prima duminică cu lună plină), cât şi de cel solar (după echinocţiul de primăvară). Anul lunar având 354 zile, iar cel solar 365, prima zi a calendarului lunar cade mereu în altă zi a calendarului lunar. Diferenţa dintre anul lunar şi anul solar este relativ ciclică (se repetă o dată la 19 ani, dar şi în acest caz pot interveni anumite corecţii). Deci, pentru a afla ziua Paştelui trebuie mai întâi aflate fazele lunii, apoi zilele de duminică.

Sărbătorirea Paştelui la aceeaşi dată de toţi creştinii - evenimentul sărbătorit fiind indiscutabil acelaşi - a preocupat toate confesiunile. Biserica romano-catolică a declarat, prin Conciliul Vatican 2 din 1965, că nu se opune ca sărbătoarea Paştelui să fie fixată într-o duminică anume din calendarul gregorian, cu asentimentul celor interesaţi, mai ales al "fraţilor despărţiţi de Scaunul Apostolic".

Mai târziu, Secretariatul Pontifical pentru Unitatea Creştinilor a propus ca, începând cu anul 1977, Paştele să se celebreze în a doua duminică din luna aprilie, data care coincide cu ziua răstignirii lui Isus (a doua duminică după echinocţiul de primavară).

Bisericile ortodoxe şi-au exprimat public dorinţa ca întreaga creştinătate să sărbătorească Paştele împreună. Totuşi, din cauza unei serii de dificultăţi pastorale, s-a arătat că este nevoie de reflecţii serioase înainte de a lua o decizie definitivă. În aceste împrejurări, Sfântul Părinte a decis ca nici Biserica Catolică să nu schimbe modul de calcul în vigoare.

Până se va ajunge la consensul dorit de ambele biserici, se poate afirma că, indiferent de confesiune, Învierea lui Isus este momentul pe care creştinii din întreaga lume îl sărbătoresc în acelaşi spirit, chiar dacă la date diferite.

Semnificaţii pascale

Paştele se încadrează în modelul preistoric de renaştere simbolică a timpului şi spaţiului prin jertfa divinitaţii adorate, substituită de o efigie, un om, un animal, o păsăre sau un ou pasăre, un arbore sau o plantă alimentară. Însă puţini se mai gândesc acum la faptul că, în diverse forme, sărbătoarea a preexistat creştinismului. Deosebirea fundamentală între creştinism şi alte tradiţii religioase constă în faptul că jertfa - prin substituţie - a zeului precreştin a fost înlocuită cu jertfa Domnului Iisus, săvârşită o singură dată, pe Golgota, în numele tuturor oamenilor şi reactualizată ritual, la aceeaşi dată şi în fiecare an, de credincioşi.

(w400) Drumul Cru

Pe Drumul Crucii

Şi pe când stătea Pilat în scaunul de judecată, femeia lui i-a trimis acest cuvânt: nimic să nu-I faci Dreptului acestuia, că mult am suferit azi, în vis, pentru El. Însă arhiereii şi bătrânii au aţâţat mulţimile ca să ceară pe Baraba, iar pe Iisus să-L piardă. Iar dregătorul, răspunzând, le-a zis: Pe cine din cei doi voiţi să vă eliberez? Iar ei au răspuns: Pe Baraba. Şi Pilat le-a zis: Dar ce voi face cu Iisus, ce se cheamă Hristos? Toţi au răspuns: Să fie răstignit! A zis iarăşi Pilat: Dar ce rău a făcut? Ei însă mai tare strigau şi ziceau: Să fie răstignit! Şi văzând Pilat că nimic nu foloseşte, ci mai mare tulburare se face, luând apa şi-a spălat mâinile înaintea mulţimii, zicând: Nevinovat sunt de sângele Dreptului acestuia. Voi veţi vedea. Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri!

Atunci l-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus L-a biciuit şi L-a dat să fie răstignit. Atunci ostaşii dregătorului, ducând ei pe Iisus în pretoriu, au adunat în jurul Lui toată cohorta şi, dezbrăcându-L de toate hainele Lui, I-au pus o hlamidă roşie.  Şi împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe cap şi în mâna Lui cea dreaptă trestie; şi, îngenunchind înaintea Lui, îşi băteau joc de El, zicând: Bucură-Te, regele iudeilor!

Şi, scuipând asupra Lui, au luat trestia şi-L băteau. Iar după ce L-au batjocorit, L-au dezbrăcat de hlamidă, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească. Şi ieşind, au găsit pe un om din Cirene, cu numele Simon; pe acesta l-au silit să ducă crucea Lui. Şi venind la locul numit Golgota, care înseamnă Locul Căpăţânii, I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; şi, gustând, nu a voit să bea. Iar după ce L-au răstignit, au împărţit hainele Lui, aruncând sorţi, ca să se împlinească ceea ce s-a zis de proorocul: Împărţit-au hainele Mele între ei, iar pentru cămaşa Mea au aruncat sorţi.

Şi ostaşii, sezând, Îl păzeau acolo. Şi deasupra capului au pus vina Lui scrisă: Acesta este Iisus, regele iudeilor. Atunci au fost răstigniţi împreună cu El doi tâlhari, unul de-a dreapta şi altul de-a stânga. Iar trecătorii Îl huleau, clătinându-şi capetele,  şi zicând: Tu, Cel ce dărâmi templul şi în trei zile îl zideşti, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce! Asemenea şi arhiereii, bătându-şi joc de El, cu cărturarii şi cu bătrânii, ziceau: Pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu poate să Se mântuiască! Dacă este regele lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, şi vom crede în El.

(Evanghelia după Matei, Capitol 27, 20-42) Săptămâna Mare, Săptămâna Patimilor

Timpul ritual, parte componentă a ciclului pascal, se degradează neîncetat în Săptămâna Patimilor, când se deschid mormintele şi se întorc spiritele morţilor la Joimari, iar Iisus este trădat, chinuit, umilit şi omorât prin răstingire. După trei zile de haos şi întuneric, în care omenirea a rămas fără protecţie divină, urmează miracolul Învierii Domnului din noaptea Paştelui şi actele de purificare din Săptămâna Luminată, care readuc echilibrul şi armonia.

Bucuria Paştelui este precedată de Săptămâna Mare, timp contractat în care se sublimează, în denii, tot ce a făcut Mântuitorul pe Pământ. După cele 40 de zile de post, reculegere şi rugăciune, credincioşii încep să "urce" cele şapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul. Fiecare zi din Săptămâna Patimilor înseamnă un pas pe drumul lui Iisus spre Răstignire şi Înviere.

Luni este pomenit Iosif Patriarhul şi este prezentată pilda smochinului neroditor pe care Iisus l-a uscat într-o clipă.

Marţi, când Hristos a ţinut predica de pe Muntele Măslinilor, prevestind distrugerea Templului din Ierusalim, evenimentele lumii viitoare şi propria sa Înviere, ne aducem aminte de cele zece fecioare, cinci nebune şi cinci înţelepte.

Miercuri, slujba este de obicei dedicată unor personaje foarte importante: desfrânata care, spălând picioarele Mântuitorului cu pocăinţă se mântuieşte, şi apostolul Iuda, care, trădând, se osândeşte. În această zi, după ungerea cu mir din Betania, urmează odihna Domnului. În niciuna din cele patru evenghelii sinoptice nu se află nici o referire la faptele lui Iisus din această zi. Se ţine post cu mâncare uscată iar la biserică se face slujba de denie.

Joia Mare este ziua în care a avut loc Cina cea de Taină şi vânzarea lui Isus de către Iuda. Hristos s-a pregătit pentru moarte şi Înviere, oferind ucenicilor trupul şi sângele lui, pâinea şi vinul mântuirii. Este cea mai importantă denie, când credincioşii se roagă şi priveghează, ascultând citirea celor 12 Evanghelii. Din această zi nu se mai trag clopotele la biserică, ci doar se bate toaca.

Vinerea Neagră este ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota. El se ruga în grădina Ghetsimani când a fost prins, arestat, judecat, bătut şi batjocorit. Şi-a purtat pe umeri crucea, până în vârful muntelui Golgota, unde a fost răstignit între doi tâlhari. Seara, când a şi fost aşezat în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului, slujba de înmormântare. Credincioşii dau ocol bisericii de trei ori. Sfântul Epitaf, o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Iisus, este pus pe Sfânta Masă, care simbolizează mormântul lui Iisus şi pe sub care trec credincioşii înclinându-se. Toata ziua se ţine post negru, fără mâncare şi băutură.

(w220) Mormântul

Sâmbăta Paştelui este zi de odihnă. Trupul lui Hristos a stat în mormânt întreaga zi. În această zi se ţine post cu mâncare uscată iar bătrânii şi cei bolnavi au dezlegare la pâine şi apă după apusul soarelui. În toate bisericile se aprind luminile, pentru că vine vremea ca toţi credincioşii să se pregătească pentru veghea din noaptea Învierii. Piatra mormântului lui Iisus a fost dată de-o parte, iar Hristos a Înviat din morţi şi s-a arătat viu ucenicilor şi Mariei.

(w300) Învierea

În biserici se face slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul de aproape şapte săptămâni a luat sfârşit. Credincioşii iau lumină din lumină şi rostesc împreună "Hristos a Înviat!" şi răspund "Adevărat a Înviat!".

(w300) Luminile �

(w300) Veniţi de

 

Pregătirea pentru Paşte a început la credincioşii catolici cu Postul Paştilor, care este rânduit pentru curăţirea sufletului prin rugăciune, spovedanie şi împărtăşirea cu Sfintele Taine.

În Săptămâna Mare, catolicii au propriul lor ritual. La slujba religioasă, participarea este obligatorie. Se cântă imnuri, se pun întrebări şi se citesc pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practică "procesiunea", înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.

(w300) Bucate sfi

Sâmbătă, înainte de Înviere, se obişnuieşte sfinţirea unui coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin. Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban (simboluri ale sănătăţii şi belşugului). Duminică, vine Iepuraşul care aduce daruri pentru copii. Cei mici primesc hăinuţe noi pe care le poartă în ziua de Paşte.

Obiceiuri de Paşte la credincioşii catolici

Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin.

Cel mai răspândit obicei creştin de Paşte este vopsirea de ouă roşii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti, deşi în prezent se vopsesc ouă şi de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouă de Paşte şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile lui Iisus.

Cu ocazia sărbătorilor pascale, gospodinele prepară şi alte mâncăruri tradiţionale: pască, drob, cozonac.

Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepuraşul de Paşte sau căutarea ouălor colorate, s-au răspândit şi printre necreştini.

Împodobirea brazilor şi stropitul de Paşte

În anumite zone din Transilvania, în Sâmbăta Patimilor, băieţii împodobesc brazii cu panglici colorate, iar seara, la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curţile fetelor de măritat şi le agaţă în brazii  la poartă. Fetele, care l-a rândul lor pândesc la ferestre, ştiu pe cine vor răsplăti la stropit, în prima şi a doua zi de Paşte. După numărul de crenguţe primite, fetele din sat ştiu care are cea mai mare trecere la băieţii din comunitate. Pentru copiii din riturile romano-catolice, reformate şi evanghelice, de Paşte vine Iepuraşul care ascunde ouăle colorate prin curţile caselor. Astfel că, în dimineaţa primei zile a Paştelui, cei mici încep goana după găsirea ouălor colorate, pentru a-şi umple coşuleţele.

Paştele este însoţit de o mulţime de obiceiuri şi simboluri, dar cel mai cunoscut obicei la germani şi maghiari, pe lângă încondeiatul ouălor roşii sau a modernului iepuraş, este cel al mersului cu stropitul sau udatul. Obiceiul îşi are originea în perioada precreştină, ca simbol al vieţii şi fertilităţii, şi în amintirea faptului că evreii i-au stropit cu apă pe adepţii lui Iisus care aduceau vestea Învierii.

(w400) Stropitul

Obiceiul stropitului se păstrează azi mai mult în mediul rural, cu trecerea timpului el modernizându-se. Dacă în trecut se folosea apa, astăzi se foloseşte parfum sau apă de colonie. Băieţii adunaţi în grupuri merg la fete acasă a doua zi de Paşte, unde întreabă părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, în timp ce rostesc o poezie, care diferă de la o regiune la alta a Transilvaniei. Tinerii stropesc fata cu parfum, după care sunt cinstiţi cu ouă roşii, băutură şi prăjituri. La comunitatea germană de religie romano-catolică, şi bărbaţii căsătoriţi pot să stropească femeile şi fetele. Au prioritate rudele sau persoanele cu care există relaţii de prietenie. Pentru germanii catolici, stropitul simbolizează dorinţa de bunăstare şi beatitudine.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 14°C
IASI 14°C 13°C
CLUJ 17°C 16°C
CONSTANTA 11°C 11°C
CRAIOVA 20°C 16°C
BRASOV 13°C 11°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 19 Aprilie 2019, 07:58
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-04-2019
Deschidere: 8271.64
Maxim: 8303.92
Mimim: 8251.06
Variatie: 0.1%
TLV
2.13
0.23%
FP
0.95
0%
SNN
10.60
1.72%
SNP
0.37
0.14%
BRD
13.40
0.15%
TEL
21.00
0.47%
SNG
33.30
0.6%
TGN
350.00
0.29%
SIF3
0.25
0.4%
M
28.50
0%
ARHIVĂ ȘTIRI