Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Paşaportul la români. De la “păsuşul”, lui Vodă Caragea la modernele documente biometrice

Bazate pe conceptul de ”liberă circulaţie” şi atestate încă din 1782 , iată care a fost istoria documentelor de călătorie care certificau identitatea, cetaţenia şi calitatea posesorului şi permiteau trecerea frontierei.

01 August 2016, 10:45 (actualizat 01 August 2016, 10:47) |
Paşaport în timpul regatului
Paşaport în timpul regatului
Paşapoarte emise în timpul regatului
Paşaport vechi
Paşaport vechi
Paşaport vechi

Fie că s-au numit salvconducte, scrisori adeveritoare, cărţi de pribegie, răvaşe, sineturi, teşcherele, foi de circulaţie, foi de călătorie, pasuri, pasuşuri sau paşapoarte, aceste documente emise de autorităţile statale certificau, în esenţă, identitatea, cetăţenia şi calitatea posesorului, şi permiteau trecerea frontierei.

Termenul de paşaport apare prima în Regulamentele Organice, intrate în vigoare în Moldova în 1830 şi în anul următor şi în Ţara Românească, şi desemna documentul general de călătorie în baza căruia călătorii români puteau circula peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgic.

„Răvaşele de drum” erau eliberate de Agie - organul administrativ însărcinat cu menţinerea ordinii publice în capitală, care avea de asemenea obligaţia de cerceta şi documentele celor care intrau în ţară. Cei care doreau să plece din ţară trebuiau să le arate la trecerea graniţei ofiţerului din „miliţia pământeană”, iar cei care intrau aveau obligaţia să arăte la hotarul Valahiei atât paşaportul consulatului, cât şi răvaşul de drum.

“Legea asupra paspoartelor”, promulgată la 19 martie 1912 de către regele Carol I, a fost prima lege modernă care se referea la paşapoarte şi întroducea totodată principii generale în privinţa acestor documente pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autorităţi şi cetăţeni.

(w620) PaÅŸapoart

Documentele de călătorie ale Regatului României, eliberate de  Ministerul de Interne şi de prefecţii de judeţe şi emise în numele regelui, aveau formatul unei cărţi mici de dimensiunile 9 cm pe 13 cm şi 20 de pagini numerotate.

Legea confereau imunităţi şi scutiri speciale reprezentanţilor Ministerul Afacerilor Străine şi dispunea că în afara graniţelor României, competenţa în domeniul paşapoartelor aparţinea legaţiilor şi consulatelor române. Paşapoartele erau valabile 12 luni, 6 luni ori 3 luni, iar pentru eliberarea lor se plăteao taxă de 10 lei, 5 lei, respectiv 3 lei. Condiţiile economice au impus actualizarea periodică a acestor taxe, ajungându- se în 1927 la o taxă de 500 lei pentru un paşaport pe termen de 12 luni.

(w620) PaÅŸaport

Pentru micul trafic de frontieră, legea prevedea următoarele: „Locuitorilor români, din comunele situate la o distanţă de cel mult 15 km de linia frontierei, li se eliberează de şefii poliţiilor punctelor de frontieră, la cerere, bilete de trecere peste frontieră, valabile pe timp de 5 zile, dela data emiterii lor şi numai pentru o singură călătorie. Pentru aceste bilete se va percepe o taxă de 30 de bani.”

(w620) PaÅŸaport

Paşapoartele erau şi atunci documente individuale de călătorie în străinătate, în document puteau figura însă pe lângă titular şi soţia sau copiii minori, cu menţionarea vârstei fiecăruia şi a gradului de rudenie, nu însă şi servitorii.

În perioada de dinaintea şi din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, când au fost introduse noi tipuri de paşapoarte simple, de serviciu şi diplomatice, documentele aveau o tehnică specială de prindere (lipire, broşare) a filelor de coperţi, care crea un efect de evantai.

După război, în funcţie de forma de guvernământ a României specifică fiecărei perioade istorice, s-au introdus în circulaţie noi tipuri de paşapoarte,  fiecare dintre aceste documente având propriile caracteristici, o nouă denumire a statului şi cu un nou însemn heraldic, timp de 50 de ani dreptul la liberă circulaţie fiind sever îngrădit.

Începând cu luna iunie 1994,  prin Hotărârea Guvernului nr. 757 din 30.12.1993, a fost introdus în circulaţie un nou model de paşaport simplu românesc, primul document de călătorie românesc emis în conformitate cu prevederile standardelor internaţionale.

Din 21.01.2002, autorităţile române au pus în circulaţie un nou tip de paşaport simplu, conform celor aflate în uz la nivel european şi internaţional.

Aoptată la 20 iulie 2005, Legea nr. 248 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate prevede: ,,cetăţenilor români care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege le este garantat dreptul de a călători în străinătate, de a emigra şi de reveni oricând în ţară. Nicio autoritate română nu poate interzice, în nicio situaţie, unui cetăţean român să se reîntoarcă pe teritoriul României”.

Începând din 31 decembrie 2008, în conformitate cu reglementările adoptate de Comsia Europeană, autorităţile române competente au pus în circulaţie paşaportul electronic, o obligaţie asumată de România înurma dobândirii calităţii de stat-membru al Uniunii Europene, la 01.01.2007.

Paşaportul electronic, similar cu un paşaport tradiţional, are un mic circuit integrat, cip, împachetat în interiorul copertei paşaportului. Cipul depozitează următoarele informaţii:

  • Aceleaşi informaţii personale vizibile în orice paşaport;
  • Un identificator biometric sub forma unei poze digitale a pozei vizibile a purtătorului paşaportului, poză digitală care facilitează recunoaşterea mai uşoară a purtătorului paşaportului la punctele de frontieră;
  • Un cod numeric personal;
  • O semnătură digitală de protecţie împotriva alterării.

Spre deosebire de paşaportul obişnuit, cel electronic permite:

  • Depozitarea în condiţii de maximă siguranţă ale informaţiei biografice şi a pozei digitale a purtătorului care sunt identice cu cele vizibile din paşaport.
  • Microcipul permite, prin frecvenţa radio, scanarea informaţiei depozitate numai de aparate guvernamentale autorizate şi de la distanţă mică.
  • Folosirea tehnologiei semnăturii digitale de verificarea informaţiilor de pe cip. Această tehnologie este similară tehnologiei folosite la card-urile de credit şi alte documente care folosesc cipul.

surse

pasapoarte.mai.gov.ro

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN DOCUMENTARE
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 13°C 15°C
IASI 14°C 12°C
CLUJ 9°C 10°C
CONSTANTA 13°C 14°C
CRAIOVA 12°C 12°C
BRASOV 11°C 13°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 15 Decembrie 2019, 17:28
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 13-12-2019
Deschidere: 9779.39
Maxim: 9880.42
Mimim: 9779.39
Variatie: 1.03%
TLV
2.56
2.59%
SFG
18.65
0.54%
FP
1.19
0.42%
M
33.30
2.13%
EL
10.90
0%
BRD
15.42
1.04%
SNG
37.60
0.67%
SIF3
0.36
0.83%
SIF5
2.52
0.79%
SNN
14.26
2.71%
ARHIVĂ ȘTIRI