Părinţii copiilor care au devenit consumatori de droguri strigă după ajutor. La fel şi specialiştii din poliţia română care luptă cu grupările de traficanţi. Pe măsură ce creşte numărul capturilor de stupefiante se înmulţesc şi substanţele interzise vândute pe piaţa neagră, unele abia lansate din laboratoarele clandestine. Oamenii legii cer forţe noi pentru a anihila traficanţii, dar şi legi care să ţină pasul cu realitatea din teren.
„Umbla murdar, cerşind bani pentru droguri, vine acasă, stă o zi maxim două zile, dispare şi două săptămâni, o lună nu mai ştiu nimic de el”
Sunt cuvintele unui tată al cărui copil e dependent de droguri de 5 ani. O dramă pentru întreaga familie. Fiul a devenit consumator dependent după ce în România au pătruns, în 2008-2009, aşa numitele droguri legale sau etnobotanice. Până la interzicerea lor, numeroşi tineri le-au prins gustul.
În faţa pericolului cu care se confruntă tinerii ademeniţi de traficanţi de droguri, experţii trag un semnal de alarmă.
Pe fondul izolării şi restricţiilor din pandemie, adolescenţii au devenit mai vulnerabili, iar consumul de droguri în rândul acestora a crescut, spun psihologii.
Iată ce povesteşte mama unei fete de 13 ani care a început să consume etnobotanice.
“Probabil că iniţial a fost vorba de alcool. Poate era luat cu benzobiazepină. Ulterior cred că a apărut consumul de iarbă şi după un an de zile a consumat şi substanţe psihoactive, 3CMC”
Substanţa în cauză a fost clasificată ca drog abia la începutul acestui an, până atunci fiind considerată substituent. Dar frecvenţa apariţiei sale şi a efectelor a determinat modificarea legislativă.
Rapoartele oficiale vorbesc despre creşterea numărului de capturi de droguri. Nu e clar însă dacă e urmarea creşterii eficienţei acţiunilor poliţiei şi a Parchetului sau a înmulţirii grupărilor de traficanţi.