Paradoxul olandez. Sociologii nu înţeleg de ce olandezii sunt atraşi de liderul extremist Geert Wilders

Sunt premianţi în zona euro: au cea mai bună economie în acest an, cetăţenii sunt pe primele locuri în topurile mondiale privind fericirea şi confortul material. Cu toate acestea, mulţi olandezi preferă un partid extremist.

Wilders îşi dublează locurile în parlament, dacă sondajele de acum sunt corecte. Acest sentiment antisistem este legat în primul rând de cultură şi identitate, nu de problemele economice, spun unii sociologi. Alţii, cred că e vorba de pesimism.

Apropiatele alegeri din Olanda sunt primul test în Europa al efectului Trump. Publicul îl vede pe Wilders că pe o victimă a elitelor politice, mai ales de când a ieşit la iveală că un agent din aparatul care îi asigură protecţia a dat informaţii esenţiale unor marocani. Wilders e păzit non stop, între altele, pentru că e pe aşa-numita listă a morţii a grupării Al-Qaida, care îl vânează.

Partidul lui Wilders ar urma să ia în jur de 20 la sută, mai mult decât celelalte partide, dar va fi, probabil, izolat şi, din nou, în opoziţie.