Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
EXCLUSIV - ŞTIRILE TVR

Paradoxul lui Barnier: Am avut criză pentru că lipseau regulile, dar criza a creat reglementări

Michel Barnier este arhitectul pieţei unice europene noi pe care o vede funcţională şi competitivă. Un politician elegant, un artist al negocierii, un european. Barnier intră în biroul şefului reprezentanţei europene la Bucureşti grăbit, salută cu o politeţe impecabilă. Aşteaptă întrebările - are aerul unui preşedinte de corporaţie şi argumentele unui politician. Îşi explică filosofia scurt, clar: "Sunt un european, dar rămân totodată francez. Ce înseamnă să fii european? Înseamnă să trăieşti în pace. Suntem legaţi între noi de o promisiune de democraţie şi de respect reciproc. Nu există niciun motiv ca francezii, de exemplu, să fie arongaţi, suntem toţi egali în Europa. Avem nevoie de România, de cultura sa, de diversitatea sa, de poziţia sa strategică în sud-estul Europei, fiecare are locul lui. "

08 Octombrie 2013, 22:56 (actualizat 09 Octombrie 2013, 19:45) | Lidia Moise, Ştirile TVR Online |
Michel Barnier

Michel Barnier, politician francez cu o puternică vocaţie europeană, a preluat portofoliul de comisar european pentru piaţă unică şi servicii în 2009, în plină criză financiară. În primul an de criză, Comisia a avut un rol şovăitor, de observator şi partener al Fondului Monetar Internaţional (FMI) în aranjamentele de salvare a statelor emergente, intrate în criză, din rândul cărora a făcut parte şi România. Dar avea să vină anul 2010, când Grecia a intrat în incapacitate de plată, iar pieţele financiare au intrat în panică. Spania şi Italia au început să se zbată în ghearele crizei financiare. Barnier declanşase deja operaţiunile sale ample de reglementare a pieţei financiare.

"EU Supremul", omul care a tăiat bonusurile

Amploarea reglementărilor a creat nervozitate în piaţa financiară londoneză. Ziariştii britanici îl descriau ca fiind "cel mai periculos european". Repulsia britanicilor poate fi înţeleasă: este omul care impune retezarea bonusurilor imense ale lumii financiare. "Nu e etic, nu e moral şi până la urmă nu e eficient", spune Barnier, care consideră că dimensiunea bonusurilor este direct proporţională cu intensitatea riscului asumat. Helia Ebrahimi de la The Telegraph îi spune "EU Supremo", aluzie străvezie la dictatorul paraguaian José Gaspar Rodríguez de Francia. Dr Francia, probabil primul dictator sud-american, (care a intrat în conştiinţa globală graţie unui strălucit roman, "Eu, Supremul", scris de Augusto Roa Bastos), a umplut cuferele vistieriei paraguaiene, dar a impus taxe pe căsătorii, pe care insista să le oficieze personal. Să fie o aluzie? Probabil, deoarece lumea financiară din City-ul londonez a respins organic orice tentativă europeană de a impune vreo reglementare restrictivă sau vreo taxă.

După ce a izbucnit scandalul manipulării indicatorul Libor, rata de dobândă medie la care se împrumută între ele băncile mari ale lumii, Bernier a declanşat imediat operaţiuni de reglementare. Scopul său a fost acela de a împiedica eventualele distorsiuni ale acestui indicator extrem de important pentru toată planeta, un adevărat barometru al costului creditului. Planul lui Barnier - impunerea unei transparenţe a tranzacţiilor, să se ştie de pildă care sunt sumele de bani mişcate între bănci - a presupus crearea unui cod de practici corecte şi a întărit rolul pe care-l joacă agenţiile de supraveghere. Echipa lui Barnier a mai sugerat ca manipularea pieţelor să devină o infracţiune, ceea ce ar crea, pentru prima oară, o frână în calea tentaţiei de a manipula valoarea acestui indicator de către o bancă mare, care dimineaţa poate stabil şi un nivel al dobânzii, pentru ca seara să facă tranzacţii folosind această dobândă. Tentant aranjament! Barnier a avut abilitatea de a nu impune o agenţie europeană în viaţa City-ului londonez: de supraveghere se va ocupa arbitrul pieţei financiare britanice.

"Aproape că am terminat munca, această colaborare Londra, cu City-ul, care a repoziţionat dezvoltarea pieţei financiare de o bază solidă şi clară, nu pe nisip. Pentru Londra, care este principalul centru financiar european, crearea, impunerea şi respectarea unui set clar, puternic de reguli este o şansă de a evita crizele, desigur şi pentru Europa.  Deci am lucrat mult pentru a crea acest sistem de reguli împreună cu piaţa financiară londoneză", spune Barnier.

Într-adevăr, Barnier s-a dovedit un negociator abil, probabil datorită experienţei sale scurte, dar intense, de şef al diplomaţiei franceze. S-a întâlnit frecvent cu toţi actorii pieţei financiare britanice şi a transmis influentului cotidian eurosceptic The Daily Telegraph articole de opinie, pe care editorii le-au publicat. El avertiza City-ul că, deşi afacerile financiare produc 10% din produsul intern brut al Marii Britanii, Uniunea Europeană absorbe 54% din exporturile ţării. Acum securea războiului cu influenta lume financiară a Londrei s-a îngropat în nisip. Barnier consideră că reglementările propuse, de bun simţ, erau absolut necesare pentru sănătatea pieţei financiare şi bancherii sau managerii de fonduri de risc au înţeles asta.

 

Uniunea bancară, un sistem cu doi piloni

Nu doar britanicii s-au enervat. Stephan Götzl, şeful asociaţiei bavareze a băncilor de economii, a declarat că propunerea lui Barnier de a crea un fond de salvare a băncilor, acompaniat de o agenţie europeană pentru soluţionare ar pune Comisia Europeană pe o poziţie autoritară, de forţă, de tipul celor care i-au adus pe nazişti la putere.

Dar lucrurile s-au lămurit şi tensiunile s-au risipit, ne spune Barnier. "Crearea unei autorităţi europene pentru soluţionare, echipată cu un fond de salvare a băncilor, ar structura sistemul, ar constitui cel de-al doilea pilon al uniunii bancare. Primul pilon este supravegherea, obiectiv acceptat şi care va fi realizat de Banca Centrală Europeană, în colaborare cu autorităţile naţionale din cele 28 de state europene. Lucrăm din vară împreună cu miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană, cu Parlamentul european, pentru a crea acest al doilea pilon, soluţionarea. Când va exista acest sistem, atunci o eventuală cădere a unor bănci nu va crea haos. Prin crearea fondului urmărim ca băncile să fie cele care vor plăti pentru problemele băncilor, şi nu contribuabilii. Deci, soluţionare-supraveghere, aceştia sunt cei doi piloni ai uniunii bancare. Vom aplica aceeaşi lege în toată Europa, în toate cele 28 de state. Este o lege pe care o propun de trei ani şi pe care o numesc “Cartea regulilor unice”. Dar în zona euro obiectivul uniunii bancare este ca sistemul bancar să fie mai riguros, mai eficace şi mai integrat", spune Barnier.

"Eu am construit, de trei ani şi jumătate o arhitectură de reglementări, de supraveghere pentru fiecare piaţă financiară, pentru fiecare produs financiar, pentru fiecare actor din această piaţă. E vorba de reguli, de transparenţă, promite responsabilitate, de morală sau de etică acolo unde asta a dispărut, Aproape că am terminat această muncă. Trebuie să luăm toate lecţiile crizei şi eu v-am vorbit despre 28 de noi reglementări. Fiecare actor, fiecare sector, fiecare produs a fost atent studiat, analizat. Vorbim deci de reglementări şi de supraveghere efecientă",  spune comisarul pentru piaţă unică.


Barnier rezistă insistenţelor de a dezvălui detalii despre conţinutul acestei reforme, dar lasă se înţeleagă că ţinta reglementărilor vor fi tranzacţiile riscante. "Nu e prea colegial să dezvălui secvenţe despre această reformă, munca echipei este în desfăşurare, ca atare va trebui să-mi respect colegii, dar  vă pot spune că lucrăm cu idei simple. Vom urmări diferit activităţile cele mai riscante, tranzacţiile pe conturi proprii... Vrem să urmărim toate activităţile riscante, pentru a proteja piaţa unică europeană. Pentru moment, lucrăm la această reformă, o desăvârşim", spune Barnier.


Criza financiară teribilă care a izbit întreaga economie globală a descris o realitate, aceea că lumea marii finanţe joacă riscant, dar a mai arătat că, în multe cazuri, guvernele au fost nevoite să susţină pieţele financiare cu banii contribuabililor şi asta este incorect, spune Barnier. Europa nu este singura preocupată de o rafinare a reglementărilor, de aşa manieră încât să fie evitate crizele. Statele Unite sunt şi ele în plin proces de corecţie şi de acoperire a nişelor prin care se strecoară riscurile.

"Avem un teren comun cu americanii. Nu cunosc încă în detalii măsurile pe care americanii le-au luat pentru a separa riscul într-o bancă, aşa numita regulă Volcker, creată de fostul şef al Federal Reserves Paul Volcker. Aştept să văd care vor fi deciziile concrete pe care le vor adopta, însă deja au limitat multe tranzacţii speculative. În Europa noi am atacat toate legile transversale, care privesc toate băncile, supraveghere, guvernanţă, capitalizare, lichiditate, gestiunea riscului. Este asta suficient? Răspunsul meu este negativ. Nu era prea clar în acest moment care sunt băncile cele mai fragile. Băncile cele mai fragile sunt acelea care sunt prost supravegheate, acolo unde există conflicte de interese, unde există produse toxice, care nu sunt bine capitalizate. Am corectat asta. Munca este încă în plină desfăşurare. Este asta suficient? Eu răspund în continuare: Nu! Iată de ce pregătesc în continuare, ca urmare a raportului Liikanen o reformă structurală pe care o vom prezenta în curând.  Comportamentul scandalos al unor bancheri, crearea produsele toxice, absenţa supravegherii şi ignorarea realităţii că toate pieţele financiare sunt interdependente au amplificat criza. Toate se leagă şi de aceea trebuie ca răspunsul să fie global. Am participat la discuţiile G20 (nr. Grupul celor 20 de state dezvoltate), am creat împreună reguli, le aplicăm în toate regiunile, nu doar în Europa sau în Statele Unite. Pentru că această criză este globală şi nu a afectat doar pieţele americane sau europene. Pieţele financiare sunt globale şi a le lăsa libere, fără reglementări de funcţionare, a fost o greşeală majoră, o greşeală care însă ne-a dus la momentul creării unui cadru mondial de guvernanţă".

În fotoliul lui Barroso?

Într-adevăr, încă nu s-au epuizat bătăliile acestui război împotriva crizei financiare. Michel Barnier estimează că uniunea bancară va funcţiona, în integralitate, în 2014. "Anul viitor uniunea bancară va deveni operaţională. Este posibil", spune Barnier. Însă analiştii pieţei financiare sunt sceptici: ei cred că de-abia după alegerile pentru Parlamentul European, din primăvara anului viitor, se va concretiza acest pachet de legi creat de Barnier, care va crea sistemul bancar unic european.

Presa europeană îl vede pe arhitectul reformei pieţei financiare ca un potenţial candidat la preşedinţia Comisiei Europene, după ce José Manuel Barroso îşi va încheia mandatul. "Nu-mi plac câtuşi de puţin speculaţiile, nu le încurajez comentând asupra numelor. Tot ce pot să spun este că particip activ la dezbaterile cu cetăţenii, avem o Comisie foarte puternică. Va fi o dezbatere publică, fie că eşti român, sau francez sau german. Deci momentul campaniei electorale va veni ceva mai târziu. Pentru moment, pentru mine, prioritatea este aceea de a termina munca mea de comisar european. Ceea ce e sigur este că trebuie să mergem în această direcţie. De aceea, în plus faţă de faptul că suntem români, sau francezi sau germani, suntem şi europeni. Trebuie să fim uniţi, chiar dacă fiecare rămâne la locul lui. Eu cred că am ajuns la momentul unei relansări, al unui nou model economic, mai corect, mai verde. Lucrurile sunt în schimbare chiar la Bruxelles. Mai puţine reglemetări, mai clare".

În anticamera alegerilor trebuie să evaluăm pozitiv valorile europene, spune Barnier.
"Sunteţi aici în România, în apropierea Balcanilor, aţi văzut ce înseamnă, ce poate provoca absenţa Europei în ultimii 20 de ani care au trecut. Război, un război cu iz de Ev Mediu. Deci asta este Europa: o promisiune de pace, de stabilitate, de democraţie. Este totodată promisiunea de a face parte dintr-o piaţă enormă şi de a evita concurenţa neloială.


Trebuie să fim uniţi, împreună, pentru a conta în lume, pentra a sta la masă cu marii actori ai lumii. În caz contrar, România singură, chiar şi Germania, singură, nu stă la masă şi am rămâne spectatori ai viitorului nostru. Eu vreau ca francezii, românii şi germanii să rămână actori ai viitorului lor, ai destinului lor. Dar în faţa Chinei, sau a Braziliei, a Statelor Unite sau a Rusiei trebuie să fim împreună".

*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN EXTERN
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI -1°C 3°C
IASI -2°C 2°C
CLUJ -2°C 1°C
CONSTANTA -2°C 1°C
CRAIOVA -3°C 0°C
BRASOV -6°C -2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Februarie 2019, 07:37
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-02-2019
Deschidere: 7856.01
Maxim: 7881.87
Mimim: 7759.22
Variatie: -1.13%
TLV
1.91
2.39%
BRD
12.10
2.28%
SNG
31.60
1.56%
FP
0.89
0.22%
SIF1
2.20
0.46%
SNN
9.33
0.97%
TGN
341.00
0.58%
SIF3
0.25
1.4%
SNP
0.34
1.43%
SIF5
2.04
0.49%
ARHIVĂ ȘTIRI