Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Papa Francisc: Invoc asupra tuturor locuitorilor acestei țări belșugul binecuvântărilor divine. Klaus Iohannis: Pășim alături de Sanctitatea Voastră cu încredere, pentru a clădi o lume a păcii și a împlinirii

Papa Francisc a fost primit cu onoruri militare vineri, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe Platoul Marinescu.

31 Mai 2019, 13:35 (actualizat 31 Mai 2019, 16:24) |
Discursul Papei Francisc la Palatul Cotroceni
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Șeful statului l-a întâmpinat pe Papa Francisc alături de soţia sa, Carmen. Din delegaţia care l-a primit pe Suveranul Pontif au făcut parte toţi consilierii prezidenţiali şi de stat.  'E o zi frumoasă, o zi importantă', a spus preşedintele înainte de sosirea Suveranului Pontif.  Papa a fost salutat, pe platoul de ceremonii, de un grup de copii şi tineri de la Consiliul Naţional al Elevilor, Alianţa Naţională a Studenţilor din România, Consiliul Tineretului din România, Şcoala Concordia, de la corurile Cantus Mundi şi Madrigal, Cercetaşii României şi Asociaţia Naţională a Surzilor din România, care au fluturat steguleţe ale României.  Suveranul Pontif a salutat Garda de Onoare în limba română.

După primirea oficială de la Cotroceni au urmat convorbiri tete-a-tete preşedintele Iohannis - Papa Francisc.

Discursul Sanctității Sale, Papei Francisc:

Domnule Preşedinte, Doamnă Prim-Ministru, Preafericirea Voastră, onoraţi membri ai Corpului Diplomatic, stimate autorităţi, distinşi reprezentanţi ai diferitelor confesiuni religioase şi ai societăţii civile, dragi fraţi şi surori,

Adresez salutul meu cordial şi mulţumirile mele domnului Preşedinte şi doamnei Prim-Ministru pentru invitaţia de a vizita România şi pentru amabilitatea cuvintelor de bun venit adresate mie în nume propriu, în numele celorlalte autorităţi naţionale şi al iubitului dumneavoastră popor.

Îi salut pe membrii Corpului Diplomatic şi pe reprezentanţii societăţii civile adunaţi aici.

Cu deosebit respect, adresez salutul meu Preafericirii Voastre, Părinte Patriarh Daniel, precum şi Mitropoliţilor şi Episcopilor Sfântului Sinod şi tuturor credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române.

Îi salut cu afecţiune pe episcopii, preoţii, persoanele consecrate şi pe toţi membrii Bisericii Catolice, la care vin pentru a-i întări în credinţă şi pentru a-i încuraja în drumul lor de viaţă şi de mărturie creştină.

Mă bucur să mă aflu în frumoasa dumneavoastră ţară, la douăzeci de ani de la vizita Sfântului Ioan Paul al II-lea, în momentul în care România, pentru prima dată de când face parte din Uniunea Europeană, deţine în acest semestru Preşedinţia Consiliului European.

Momentul acesta este potrivit pentru a avea o privire de ansamblu asupra celor treizeci de ani de când România s-a eliberat de un regim care oprima libertatea civilă şi religioasă şi o izola de celelalte ţări europene şi care, pe lângă aceasta, dusese la stagnarea economiei şi la epuizarea forţelor sale creatoare.

În acest timp, România s-a angajat într-un proiect democratic printr-un pluralism al forţelor politice şi sociale şi prin dialogul între acestea, având drept scop recunoaşterea esenţială a libertăţii religioase şi integrarea deplină a ţării în contextul internaţional mai larg.

Se impune să recunoaştem că, în ciuda numeroaselor dificultăţi şi lipsuri, România a făcut mulţi paşi înainte pe acest drum. Voinţa de a progresa în diferitele sectoare ale vieţii civile, sociale şi ştiinţifice, a descătuşat energiile şi inventivitatea, a eliberat forţele creatoare, până atunci ţinute captive, şi a dat un nou avânt multor iniţiative, propulsând ţara spre secolul al XXI-lea.

Vă încurajez să continuaţi munca de consolidare a structurilor şi a instituţiilor necesare, nu doar pentru a răspunde aspiraţiilor legitime ale cetăţenilor, dar şi pentru a stimuli şi a crea condiţiile pentru ca poporul dumneavoastră să-şi manifeste întregul potenţial şi ingeniozitatea de care ştim că este capabil.

Trebuie să recunoaştem totodată că transformările generate de deschiderea spre o nouă eră au atras după sine, odată cu beneficiile, şi apariţia unor inevitabile obstacole de depăşit şi a unor consecinţe care nu sunt întotdeauna uşor de rezolvat pentru a păstra stabilitatea social şi pentru buna administrare a ţării.

Mă refer în primul rând la fenomenul emigraţiei care a determinat milioane de oameni să-şi lase casa şi patria pentru a căuta noi oportunităţi de lucru şi de viaţă demnă.

Mă gândesc la depopularea atâtor sate care, în câţiva ani, s-au văzut părăsite de o mare parte a locuitorilor lor. Îmi dau seama de consecinţele pe care toate aceste fenomene le pot avea asupra calităţii vieţii în acele locuri şi de secătuirea celor mai bogate surse culturale şi spiritual ale poporului vostru, cele care v-au întărit în vremurile grele.

Aduc un omagiu sacrificiului fiilor şi fiicelor României care, prin cultura lor, prin patrimonial valorilor şi al muncii lor, îmbogăţesc ţările în care au imigrat, iar prin roadele efortului lor îşi ajută familiile rămase în patrie.

Pentru a înfrunta dificultăţile acestei noi faze istorice, pentru a identifica soluţii eficiente şi a găsi puterea de a le pune în practică, trebuie să se intensifice colaborarea pozitivă a forţelor politice, economice, sociale şi spirituale.

Este nevoie ca toţi să meargă împreună şi să-şi propună ferm să nu renunţe la vocaţia cea mai nobilă la care Statul trebuie să aspire: să se îngrijească de binele comun al poporului său.

A merge împreună, ca mijloc de construire a istoriei, impune nobleţea de a renunţa la ceva din propriile năzuinţe sau din interesul personal în favoarea unui plan mai amplu, astfel încât să se creeze o armonie care să permită înaintarea sigură spre ţeluri comune.

În felul acesta, se poate construi o societate care să-i includă pe toţi, în care fiecare, punându-şi la dispoziţie propriile talente şi competenţe, printr-o educaţie de calitate şi prin muncă creativă, participativă şi solidară, să devină protagonist al binelui comun.

O societate în care cei mai slabi, cei mai săraci şi cei din urmă să nu fie consideraţi indezirabili, „obstacole” care ar împiedica „maşina” să meargă, ci cetăţeni şi fraţi care trebuie complet integraţi în viaţa civilă. Ba mai mult, trebuie să fie percepuţi drept cea mai sigură dovadă că modelul de societate care se construieşte este cel bun.

De fapt, cu cât o societate se preocupă mai mult de soarta celor mai dezavantajaţi, cu atât mai mult îşi dovedeşte gradul de civilizaţie.

Toate acestea trebuie să aibă un suflet şi o inimă şi o clară direcţie de mers, care să nu fie impusă de raţiuni extrinseci sau de puterea nestăpânită a centrelor financiare la nivel înalt, ci de conştiinţa faptului că persoana umană şi drepturile ei inalienabile trebuie să se afle în centrul preocupărilor societăţii.

Pentru dezvoltarea armonioasă viabilă, pentru activarea concretă a solidarităţii şi a carităţii, pentru sensibilizarea forţelor sociale, civile şi politice în vederea binelui comun, nu e suficient să aplicăm cele mai noi teorii economice, nici nu sunt de ajuns abilităţile tehnice şi profesionale, atât de necesare, de altfel.

Odată cu condiţiile materiale, este necesar să se dezvolte frumos şi sufletul poporului vostru. În acest sens, Bisericile creştine pot ajuta la recuperarea şi alimentarea inimii vii din care să izvorască o acţiune politică şi socială întemeiată pe demnitatea persoanei şi angajată cu loialitate şi cu generozitate în realizarea binelui comun al societăţii.

În acelaşi timp, ele fac eforturi să devină o imagine credibilă şi o mărturie vie a acţiunii lui Dumnezeu, promovând între ele o adevărată prietenie şi o reală colaborare.

Biserica Catolică vrea să se păstreze în această matcă, vrea să contribuie la dezvoltarea societăţii, să fie un semn de armonie, speranţă şi unitate şi să se pună în slujba demnităţii umane şi a binelui comun.

Are intenţia de a colabora cu autorităţile şi cu celelalte Biserici, cu toţi bărbaţii şi femeile de bunăvoinţă, pentru a merge împreună şi pentru a-şi oferi talanţii în slujba întregii comunităţi.

Biserica Catolică nu este străină, ci pe deplin părtaşă la spiritul naţional, după cum o arată şi participarea credincioşilor săi la viaţa naţiunii, la crearea şi dezvoltarea structurilor de educaţie integral şi la formele de asistenţă specifice unui Stat modern.

De aceea, ea doreşte să contribuie la edificarea societăţii şi a vieţii civile şi spirituale în acest pământ frumos al României.

Domnule Preşedinte, dorindu-i României prosperitate şi pace, invoc asupra dumneavoastră, asupra familiei dumneavoastră, asupra tuturor celor prezenţi şi asupra tuturor locuitorilor acestei ţări belşugul binecuvântărilor divine. Dumnezeu să binecuvânteze România!

Discursul președintelui Klaus Iohannis:

Este o mare bucurie pentru mine ca în calitate de Președinte al României și în numele tuturor românilor, să vă primesc la București, la Palatul Cotroceni, și să vă urez «Bun venit în România!».

Vă veți afla pentru câteva zile pe tărâmul Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, și sunt convins, Sfinte Părinte, că în București, la Iași, la Șumuleu Ciuc și la Blaj veți fi întâmpinat cu cea mai mare căldură.

Veți putea cunoaște țara pe care Sfântul Ioan Paul al II-lea a denumit-o, atât de frumos, «grădina Maicii Domnului».

La rândul nostru, ne vom bucura să fim gazdele Episcopului Romei, locul rădăcinilor noastre de limbă și de credință.

Vizita Sanctității Voastre are loc într-o săptămână care, pentru credincioșii catolici, se află între Înălțare și Rusalii, iar pentru credincioșii ortodocși precedă Prăznuirea Înălțării Domnului.

La finalul vizitei sale în România, Sfântul Ioan Paul al II-lea ne-a lăsat, la 9 mai 1999, un puternic mesaj de încredere în viitorul țării noastre, în vocația sa europeană, în rolul civilizației noastre de punte între Occident și Orient. Astăzi, vă pot mărturisi că mesajul primit atunci a rodit, iar România și-a regăsit destinul în familia Europei unite. În urmă cu mai puțin de o săptămână, acest destin european a fost reconfirmat cu forță de românii din țară și de cei din străinătate.

Diplomația pontificală continuă să reprezinte un factor pacificator și de echilibru în abordarea problemelor de pe agenda globală. În faţa provocărilor contemporane, cetățenii României privesc vizita Sanctității Voastre ca pe o nouă încurajare de a se împlini prin înfăptuirea binelui comun, de a contribui la o societate a dreptății și la o lume a iubirii dintre oameni.

În această perioadă, România își exercită primul mandat la Președinția Consiliului Uniunii Europene. Așa cum ați subliniat în diferite ocazii, trebuie să avem grijă de casa noastră – Europa.

Am avut privilegiul de a-i găzdui pe liderii europeni la Sibiu, pe 9 mai, chiar de Ziua Europei, pentru un important moment de reflecție asupra viitorului Europei. Vă împărtășesc cu satisfacție că, prin Declarația politică adoptată la Summitul de la Sibiu, națiunile europene și liderii Europei și-au reafirmat cu claritate voința de a lucra împreună pentru o Europă reunită în pace și democrație, o singură Europă, condusă de valorile și libertățile sale.

Cetățenii României au cunoscut direct tragica experiență a totalitarismului, lipsa libertății, înstrăinarea forțată de valorile creștine. Vizita Sanctității Voastre vine la un an de la Centenarul Marii Uniri și la împlinirea a trei decenii de când ne-am regăsit, prin jertfă, exercițiul drepturilor fundamentale, inclusiv al libertății de expresie și conștiință.

Astăzi, românii îl slăvesc pe Cel de Sus fără teamă și fără nicio piedică, în limba română ori în limbile tuturor minorităților naționale.

Beatificarea episcopilor martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, este și un înalt omagiu adus tuturor celor care s-au sacrificat în perioada comunistă pentru libertate și pentru credință.

Vizita Sanctității Voastre are și o semnificație majoră pentru relațiile României cu Sfântul Scaun, anticipând aniversarea, în anul 2020, a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale. Relațiile politico-diplomatice dintre România și Sfântul Scaun sunt foarte bune, bazate pe o constantă comunicare. În ziua aniversării a 25 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice bilaterale, respectiv la 15 mai 2015, ne-am întâlnit, Sfinte Părinte, și am avut atunci onoarea de a vă adresa invitația de a vizita țara noastră.

Într-o lume marcată de fenomene complexe, Europa are nevoie astăzi, poate mai mult decât oricând, de modele de conviețuire pașnică, de modele de dialog între majoritate și minorități, de dialog între culturi, care să ofere repere pentru consolidarea toleranței și a respectului reciproc.

România este un exemplu de bună practică, prin modul în care a asigurat și asigură respectarea drepturilor persoanelor aparținând celor 20 de minorități naționale istorice de pe teritoriul său.

• Pusă sub semnul generozității, al solidarității sociale şi al înțelegerii dintre civilizații, misiunea pe care o desfășurați în lume este bine-cunoscută și apreciată în țara noastră.

În bisericile catolice de rit latin și oriental, în bisericile ortodoxe, în cele ale altor culte creștine, ca de altfel și în locurile de rugăciune ale celorlalte culte recunoscute prin lege în România, sunt la loc de cinste valorile care își au izvorul în iubirea aproapelui, la care Sanctitatea Voastră face apel de fiecare dată. Împărtășirea acestui dar este temelia bunelor relații dintre culte în țara noastră.

În România, țară cu o populație majoritar ortodoxă, angajamentul statului pentru garantarea libertății religioase a condus la un dialog interconfesional marcat de un profund respect reciproc. Acest climat se oglindește binefăcător și în ospitalitatea pe care Biserica Catolică o oferă în Europa diasporei noastre, pentru care doresc să vă mulțumesc în mod deosebit!

Mesajele Sanctității Voastre îndeamnă la empatie și acțiune în fața sărăciei, violenței, migrației, fragilizării comuniunii sufletești dintre oameni, agresării mediului sau consumerismului. Societatea românească rezonează la chemările de solidaritate și responsabilitate ale Sanctității Voastre. Pășim alături de Sanctitatea Voastră cu încredere pe această punte, pentru a clădi o lume a păcii și a împlinirii umane, o grădină a Maicii Domnului pentru toți, spre care trebuie «Să mergem împreună!».

 

Papa Francisc a coborât din mașină și a salutat, vineri, cele câteva sute de persoane care așteptau în curtea Palatului Cotroceni, la plecare. Următoarea întâlnire pe care Suveranul Pontif o va avea în București va fi una privată cu Patriarhul Daniel, la Palatul Patriarhal.

 

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 31°C 33°C
IASI 32°C 32°C
CLUJ 31°C 31°C
CONSTANTA 27°C 29°C
CRAIOVA 30°C 32°C
BRASOV 29°C 30°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 Iunie 2019, 19:13
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 24-06-2019
Deschidere: 8746.18
Maxim: 8757.98
Mimim: 8625.92
Variatie: -1.38%
TLV
2.37
0.63%
FP
1.05
3.32%
SNG
31.85
0.78%
BRD
12.46
0.32%
TGN
350.00
5.01%
EL
11.30
0.44%
SNP
0.39
2.9%
WINE
23.80
0.84%
M
32.50
4.41%
DIGI
29.10
2.08%
ARHIVĂ ȘTIRI