Pandemia de COVID-19 a contribuit la scăderea numărului de deţinuţi în închisorile europene, potrivit unui studiu al Consiliului Europei

„Reducerea ratelor de intrare în închisoare (…) a fost deosebit de pronunţată pe parcursul lui 2020, ceea ce confirmă influenţa restricţiilor de circulaţie legate de COVID-19”, remarcă studiul realizat de Universitatea din Lausanne pentru organizaţia paneuropeană.

Studiul invocă, de asemenea, „încetinirea sistemelor judiciare” şi „programele de eliberare” din detenţie aplicate ‘în anumite ţări pentru a preveni sau frâna propagarea’ coronavirusului.

‘Mai puţine interacţiuni între persoane înseamnă mai puţine infracţiuni implicând un contact în spaţiul public, mai puţine arestări şi mai puţine detenţii’, explică în comunicatul Consiliului profesorul Marcelo Aebi, care a condus echipa de cercetători.

‘Restricţiile de circulaţie ale deţinuţilor legate de COVID-19 (care s-au tradus printr-un număr mai mic de permise de ieşire temporară şi de muncă în exteriorul penitenciarelor) ar putea, de asemenea, să explice scăderea importantă a numărului de evadări’, 2,2 la 10.000 de deţinuţi în 2020, faţă de 8,2 în 2019, mai arată studiul.

La 31 ianuarie 2021, ‘existau 1.414.172’ de deţinuţi în cele 47 de state membre ale Consiliului Europei (inclusiv Rusia, exclusă recent după ce a atacat Ucraina), adică ‘o rată de populaţie carcerală de 102 deţinuţi la 100.000 de locuitori’, în scădere cu 2,3% comparativ cu 31 ianuarie 2020, când închisorile europene numărau 1.528.343 de deţinuţi (104,3 la 100.000 de locuitori).

Aceste cifre confirmă ‘o tendinţă (de scădere) observată de zece ani în majoritatea statelor europene’, menţionează studiul.

Între 2020 şi 2021, rata încarcerărilor s-a redus cel mai mult în Cipru (-28,3%), dar a crescut în Suedia (+8,2%), România (+6,6%) şi Macedonia de Nord (+5,4%).

În ianuarie 2021, cea mai mare rată a încarcerărilor se înregistra în Rusia (328 de deţinuţi la 100.000 de locuitori), urmată de Turcia (325) şi Georgia (232), în timp ce la polul opus se afla Islanda (41), iar Franţa deţinea recordul în ce priveşte rata sinuciderilor.