Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANUL BRÂNCOVEANU

Osemintele lui Constantin Brâncoveanu, venerate ca moaşte. Procesiune solemnă la Bucureşti

Osemintele voievodului, aduse în Valahia în anul 1720 de Doamna Maria Brâncoveanu şi înmormântate în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucuresti, au fost deshumate recent cu ocazia unei noi cercetări arheologice a zonei mormântului domnitorului. Moaştele vor rămâne într-o raclă din biserică după o procesiune solemnă, a doua dupa reînhumarea din anul 1934.

20 Mai 2014, 08:52 (actualizat 21 Mai 2014, 21:58) | documentar de Liliana Teică |
Procesiune istorică dedicată lui Brâncoveanu
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu au fost deshumate prima dată în 1932. S-au făcut cercetări, iar doi ani mai tarziu, sicriul sculptat dintr-un stejar bătran din curtea Palatului Mogoşoaia a fost purtat în procesiune de sute de credincioşi pe străzile Capitalei. Miercuri, 21 mai, moaştele au fost din nou scoase în procesiune, pe acelaşi traseu de acum 80 de ani.

Osemintele au fost deshumate în urmă cu o săptămână. Erau aşezate în formă de cruce, iar urmele descoperite de antropologi confirmă moartea violentă a domnitorului.

Ştirile TVR Online au marcat Anul Brâncoveanu cu o serie de articole

2014 este Anul Brâncoveanu, un omagiu pentru personalitatea marelui domnitor Constantin Brâncoveanu, de la al cărui martiriu se împlinesc 300 de ani, şi o rememorare a faptelor şi personalităţilor care au marcat Epoca Brâncoveanu.

Ziua dedicată evenimentului nu a fost aleasă întâmplător, este şi sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, şi are loc conform calendarul evenimentelor din Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică (1714-2014).

Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor organizează, miercuri, o procesiune solemnă la Bucureşti. Traseul este similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica "Sfântul Gheorghe Nou" din Bucureşti.

Mormântul lui Brâncoveanu

15 august 1714, Constantinopol. După mai mult de trei luni de încarcerare şi torturi la închisoarea din Edicule, în cel mai tulburător sacrificiu din istoria românilor, voievodul Constantin Brâncoveanu a privit cum ginerele şi cei patru fii ai săi au fost decapitați. N-a renunțat nici el, şi nu și-a lăsat nici fiul cel mai mic, de doar 12 ani, pe Mateiaş, să renunțe la credința creştină : “Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-şi piardă credinţa. Dacă este cu putinţă, să mori de o mie de ori, decât să-ţi lepezi credinţa strămoşească pentru a trăi câţiva ani mai mulţi pe pământ”.

(w380) InchisoareCând i s-a adus, în închisoare, vestea că soţul, cei patru fii şi ginerele ei au fost ucişi şi trupurile lor azvârlite în mare, Doamna Maria a dovedit o tărie de neînchipuit.

Ajutată de patriarhul de la Constantinopol, a reuşit să fie scoase trupurile martirilor din apă şi îngropate, după mărturia lui Anton Maria del Chiaro, secretarul personal al domitorului Brâncoveanu,  într-o mănăstire din insula Halki.

În anul 1720, osemintele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu au fost aduse în ţară de Doamna Maria, în cea mai mare taină, deoarece Ahmed al-III-lea era încă sultan şi el pusese sentinţa de “hainie” (trădare), pe seama voievodului Constantin Brâncoveanu. Deşi mormântul din Mănăstirea Hurezi, ctitorită de Brâncoveanu, aştepta trupul voievodului, acesta a rămas gol, văduva domnitorului fiind convinsă că acolo turcii îi vor căuta trupul şi, dacă îl vor găsi, îl vor pângări. A  înmormântat osemintele în Biserica "Sfântul Gheorghe Nou", ctitorită de domnitor în Bucureşti în 1705, unde acestea se afla şi astăzi.

(w380) Lespede moPe lespedea de marmură a mormântului Doamna Maria nu a scris nimic, s-a săpat doar stema Ţării Românesti.

O candela mare din argint a fost aşezată deasupra mormântului, pe marginea căreia stă scris:

"Această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghe cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod. Iulie, în 12 zile, leat 7228 (1720)." Aceasta inscripţie, aşezată tainic pe candelă, a fost descoperita abia în anul 1914.

Locul în care a fost îngropat  voievodului a fost cunoscut la început doar de familie, iar cu timpul şi de obştea Bucureştilor. În luna decembrie a anului 1729 Doamna Maria Brâncoveanu a fost şi ea înmormântată alături de soţul ei în Biserica Sfântul Gheorghe Nou, dorinţă pe care o exprimase prin consemnarea făcută pe candela de deasupra mormântului. În aceeaşi criptă au mai fost înmormântaţi Voievodul Ion Mavrocordat, Domniţa Ileana (Mavrocordat),  Banul Manolachi Lambrino (+1745), precum şi Marele Ban Grigore Brâncoveanu (+1832), ultimul descendent de sânge al familiei Brâncovenilor.

În anul 1914, când se împlineau 200 de ani de la martiriu, Nicolae Iorga a cerut Parlamentului României ca în ziua de 15 august 1914 să fie comemorată memoria Voievodului martir Constantin Brâncoveanu la Sfânta Mănăstire Hurezi, o altă importantă ctitorie a voievodului. Dar pentru ca tocmai fusese descoperita inscripţia de pe candela de la mormântulul voievodului, ceremonia s-a desfăşurat la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, slujba fiind ţinută de Mitropolitul Primat al României de atunci, Konon Arămescu Donici.

În decembrie 1932 au avut loc cercetări arheologice care au atestat faptul că sub lespedea de marmură din Biserica Sfântul Gheorghe se află cu adevărat osemintele voievodului Constantin Brâncoveanu. Nu a fost găsită nici un fel de îmbrăcaminte, doar un pacheţel cu frunze uscate de merişor. S-a format o comisie de medici legişti, condusă de către Prof. Dr. Mina Minovici şi de Prof. Dr. Francisc Rainer, care au făcut expertiza osteologică. Au descoperit o tăietură pe a cincea vertebră cervicală, datorată lovirii cu un corp tăios, arătând că atât craniul cât şi scheletul au aparţinut unui bărbat viguros.

Raportul întocmit arată că “săpăturile confirmă existenţa mormântului ctitoricesc al lui Constantin Vodă Brâncoveanu sub piatra de mormânt fără inscripţie, dar decorată cu stema ţării, care mormânt este flancat pe stânga de mormântul lui Ioan Mavrocordat Vodă, iar pe dreapta de mormântul lui Grigore Brâncoveanu”.

Procesiunea reînhumarii din 21 mai 1934

De faţă la scoaterea osemintelor din mormânt fusese însuşi primul patriarh al României, Miron Cristea. Moaştele domnitorului Brâncoveanu au stat aproape un an şi jumătate în altarul Bisericii Sfântul Gheorghe cel Nou, într-o raclă de lemn înfrumuseţată cu elemente decorative brâncoveneşti, confecţionartra dintr-un stejar bătrân din curtea Palatului brâncovenesc de la Mogoşoaia.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca osemintele voievodului să fie reînhumate tot în Biserica Sfântul Gheorghe Nou: “întrucât este vorba de slăvirea memoriei voievodului, care a suferit martiriul, atât personal împreună cu fiii săi, cât şi ca domnitor al Ţării Româneşti, credem că este o datorie sfântă pentru Biserica Crestină Ortodoxă Română şi pentru slujitorii ei, să ia parte cât mai vie la această solemnitate, spre a pune în evidenţă tăria credinţei şi căldura patriotismului acestui mare domnitor, a cărui viaţă şi domnie este împletită cu cele mai frumoase acte de virtute crestină, de pietate şi dărnicie, nu numai pentru neamul românesc şi Biserica străbună, ci şi pentru întreaga crestinătae, de pe vremea lui”.

(w380) ProcesiuneSlujba şi procesiunea au fost, în ziua de 21 mai 1934, la praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ora 10 dimineaţa, în anul 1934, când se împlineau 220 de ani de la martiriul domnitorului.

Cu o seara înainte, povestea Părintele profesor Niculae Şerbănescu, martor ocular la aceste evenimente, sicriul cu osemintele Brâncoveanului a fost luat din Biserica Sfântul Gheorghe Nou, adus şi aşezat în paraclisul patriarhal din Bucureşti şi după ce s-a slujit vecernia, s-a făcut priveghere toată noaptea.

A doua zi, luni 21 mai 1934, după Sfânta Liturghie la care au fost de fata Carol al II-lea şi membri ai familiei regale, Sfatul ţării, înalţi ierarhi, clerici, monahi şi foarte mulţi credincioşi, s-a oficiat parastas pentru Constantin Brâncoveanu.  La sfârşit a vorbit Patriarhul Miron, iar după cuvântul său s-a format o impresionantă procesiune, în mijlocul căreia era sicriul cu osemintele voievodale purtat pe umeri de clerici care a străbătut în sunetul copotelor mai multe străzi din centrul Bucureştiului. S-au facut două opriri de pomenire la Aşezămintele Brâncoveneşti şi la Universitate, unde fusese Mănăstirea Sfântul Sava, prima “înaltă şcoală de literatură şi de stiinţe”.

(w380) ProcesiuneSpre miezul zilei alaiul a ajuns la Biserica Sfântul Gheorghe Nou unde, după ultimele rugăciuni de pomenire, sicriul, pe care erau săpate aceste cuvinte “aici odihnesc osemintele martirului Brâncoveanu Constantin Basarab Voievod – 1714-1934”, a fost coborât în mormântul de unde mai înainte fuseseră dezgropate osemintele.

S-a aşezat peste el vechea lespede de marmură „spartă, în trei bucăţi mari, dar încă stăpânitoare, prin vechea stemă a ţării, prin ghirlandele de flori şi frunze săpate în jur, în stil brâncovenesc”. În acelaşi an Patriarhul Miron Cristea lansa ideea canonizării Voievodul martir Constantin Brâncoveanu.

În anul 1935 Principesa Martha Bibescu a tradus inscripţia de pe candela de argint pe o placă de marmură ce a fost aşezată lângă mormântul Voievodului Martir.

Trei ani mai târziu renumitul sculptor Oscar Han  realiza în bronz, pe un soclu de piatră, statuia lui Constantin Brâncoveanu, aşezată în faţa ctitoriei sale, de la Kilometrul Zero al capitalei.

În zilele de 15 şi 16 august 1992  au avut loc la Bucureşti şi la Hurezi ceremoniile de canonizare a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ziua de pomenire fiind stabilită la 16 august, pentru a nu coincide cu praznicul Adormirii Maicii Domnului. Era o dovada a recunoştinţei şi respectului pentru singurul domnitor român care a preferat moartea de martir alternativei de a-şi pierde credinţa.

Cercetarea arheologica din mai 2014

La solicitarea Patriarhiei Române, în perioada 12 - 15 mai Muzeul Municipiului Bucureşti, prin arheologii Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, Raluca-Iuliana Popescu şi expertul în arheometrie Ingrid Poll, a realizat cercetarea arheologică a zonei mormântului domnitorului Constantin Brâncoveanu din biserica Sfântul Gheorghe Nou. Echipa de cercetare a fost completată cercetătorii Institutulli de Antropologie "Francisc Rainer", din cadrul Academiei Române, Andrei Soficaru şi Mihai Constantinescu, care au continuat cercetarea începută în anul 1932 de către profesorul Francisc J. Rainer.

În urma cercetării, au fost găsit trei sicrie, depuse în criptele de pe latura de sud a naosului. Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714), depuse în cripta de nord a mormântului încă din anul 1720 de către soţia sa, Marica Brâncoveanu. În cripta alăturată au fost descoperite osemintele domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1716 - 1719), identificate pe baza unor iniţiale metalice (I.M.) însoţite de o coroană, montate pe sicriu, a explicat, Gheorghe Mănucu-Adameşteanu. Printre oseminte, se afla depus un recipient din sticlă sigilat, care conţinea un document olograf, semnat de către principele Constantin Edgar Mavrocordat, în data de 22 mai 1934, prin care acesta declara că în acel sicriu se află osemintele strămoşului său, domnitorul Ioan Mavrocordat.

În al treilea sicriu, potrivit parohului Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, Emil Nedelea Cărămizaru, ar fi osemintele ale altor membri ai familiei - soţia domnitorului, Marica, două fiice, Ştefan, al doilea născut al familiei, şi un alt fiu, Mateiaş.

În sicriul lui Constantin Brâncoveanu au fost găsite un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce. Potrivit cercetătorilor, "craniul aparţine unei persoane de sex masculin, cu vârsta de aproximativ 60 de ani". "Acesta prezintă urmele unei perforaţii de formă circulară pe osul parietal stâng, produsă cu un obiect ascuţit. De asemenea s-au putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase", a spus Mihai Constantinescu.

Aceste observaţii sunt în concordanţă cu datele istorice cunoscute despre uciderea domnitorului Constantin Brâncoveanu şi cu observaţiile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate în anul 1932, de către Nicolae Minovici şi Francisc J.Rainer, conform agenţiei Mediafax.

Surse:

site Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou

crestinortodox.ro

orthodoxwiki.org

mediafax

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ANUL BRÂNCOVEANU
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 27°C 28°C
IASI 28°C 29°C
CLUJ 28°C 28°C
CONSTANTA 24°C 24°C
CRAIOVA 28°C 27°C
BRASOV 26°C 26°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Septembrie 2018, 06:58
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-09-2018
Deschidere: 8286.98
Maxim: 8314.7
Mimim: 8262.45
Variatie: 0.09%
BRD
13.78
0%
TLV
2.35
0.21%
SNP
0.35
0.58%
FP
0.91
1.12%
SNG
32.35
1.98%
SIF3
0.21
1.87%
TRP
0.36
0.84%
M
26.50
0.76%
TGN
361.00
0.28%
SIF5
2.15
0.92%
ARHIVĂ ȘTIRI