Ordonanţa pentru combaterea speculei, la un pas să intre în vigoare. Analiştii economici nu cred că va avea efectele dorite

Ca să descurajeze scumpirile exagerate şi să prevină penuria la anumite produse, Guvernul vrea să impună amenzi mai mari şi controale mai stricte în fabrici şi magazine. Acestea se vor aplica în situaţii precum starea de război, de alertă sau de urgenţă, dar şi în alte situaţii de criză neidentificate dar despre care se spune că sunt stabilite explicit prin acte normative.

Nu vor fi valabile pentru toate produsele şi serviciile, ci doar pentru cele în cazul cărora Guvernul va considera că există risc de scumpire nejustificată.

Regulile speciale se vor aplica timp de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă cu cate 3 luni, atât timp cât e nevoie.

ANAF va stabili situaţia de risc speculativ, pe baza controalelor şi informaţiilor legate de marjele intermediare de profit, lanţul de distribuţie cu mai mulţi intermediari ca de obicei şi modificările de preţuri, costuri şi stocuri. ANPC va interveni când sunt afectaţi consumatorii şi va colabora cu Consiliul Concurenţei.

Reprezentanţii patronatelor spun că deşi proiectul vine cu precizări privind constatarea speculei, va fi greu de pus în aplicare. Ba chiar ar putea duce la penurie dacă produsele ieftinite forţat la noi vor fi vândute pe pieţele din ţările vecine.

Nici unii analişti economici nu cred că va avea efectele dorite.

Potrivit ordonanţei, cei care sunt găsiţi vinovaţi de speculă risca amenzi de la până la 1% din cifra de afaceri dar nu mai puţin de 10 mii lei, în cazul companiilor, şi de până la 11.000 lei în cazul persoanelor fizice. Sunt sancţiuni şi pentru refuzul de a furniza informaţii, dar şi dacă acestea sunt inexacte sau incomplete.

Când se aplică regulile anti-speculă

– stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate

– stare de război

– stare de asediu

– stare de urgenţă

– stare de alertă

– alte situaţii de criză stabilite explicit prin acte normative

Criteriile pentru evaluarea acţiunilor speculative

– marjele intermediare de profit

– nivelul preţului comparativ cu cele din ultimele 12 luni

– creşterea artificială a costurilor de producţie

– un lanţ de distribuţie cu mai mulţi intermediari decât în mod uzual

– limitarea nejustificată a producţiei sau a vânzărilor

– mărirea stocurilor comparativ cu ultimele 12 luni

Sursa: CES