Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»
SINTEZĂ

Oraşe doar cu numele: Peste jumătate dintre aşezările urbane ale României au sub 10.000 de locuitori

Peste 60% din oraşele României ar putea pierde statutul urban, din cauza faptului că nu mai au suficienţi locuitori pentru a îndeplini criteriile legale pentru o aşezare urbană, conform datelor provizorii ale recensământului de anul trecut.  Mai mult, 55% dintre municipii sunt în aceeaşi situaţie.

23 Mai 2012, 13:06 (actualizat 23 Mai 2012, 15:19) |
Exportul forţei de muncă va constitui un fenomen important în 2012
SUMAR
 

    136 de oraşe româneşti au o populaţie mai mică de 10.000 de locuitori


    57 de municipii au sub 40.000 de locuitori

136 de oraşe româneşti din cele 217 ar avea o populaţie mai mică de 10.000 de locuitori iar 57 de municipii din totalul de 103 au sub 40.000 de locuitori.

O socoteală simplă scoate la iveală aceste cifre, din raportul preliminar publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS) în urma recensământului din 2011.

O lege mai strictă

Orice comună care aspiră la statutul de oraş trebuia să aibă minim 10.000 de locuitori, iar orice oraş care se visa municipiu avea nevoie de cel puţin 40.000 de locuitori.

Aceste norme sunt încă în vigoare dar legea nu conţine prevederi referitoare la retrogradarea unor localităţi care nu mai îndeplinesc aceste criterii minime.

Rangul localităţilor din România a fost reglementat prin Legea 351/2001 care apoi a fost modificată în 2007, la iniţiativa Guvernului de atunci, iar noua lege avea prevederi mult mai stricte în cazul transformării comunelor în oraşe sau al oraşelor în municipii.

Oraşe cu 2.000 de locuitori

De exemplu, conform datelor provizorii ale recensământului, 30 de oraşe din România au avut sub 5.000 de persoane recenzate. Este posibil ca acest număr să nu fie identic cu cel al populaţiei, cifrele urmând să fie publicate în varianta finală a recensământului.

Secretariatul Tehnic Central al Comisiei Centrale pentru Recensământ a subliniat că numărul de persoane recenzate nu trebuie confundat cu populaţia stabilă a României, motivând: "Numărul de persoane recenzate nu este egal cu numărul de persoane cuprins în populaţia stabilă a României, deoarece nu cuprinde persoanele care au apelat la metoda auto-înregistrării, nu cuprinde persoanele din spaţiile colective de locuit, nu cuprinde persoanele recenzate prin structurile MapN, MAE, MAI etc., include parte din persoanele plecate din ţară pe perioadă îndelungată (respectiv cele declarate de unul din membrii gospodăriei din ţară)."

Totuşi, variaţiile nu vor fi, probabil, foarte mari.

Aşadar, 30 de oraşe nu mai au nici măcar jumătate din populaţia minimă necesară potrivit legii. Spre exemplu, oraşul Vaşcău din judeţul Bihor a avut doar 2.803 persoane recenzate iar oraşul Nucet din acelaşi judeţ numai 2.317 persoane.

Şase dintre judeţele României sunt într-o situaţie şi mai alarmantă: nici măcar unul dintre oraşele lor nu are peste 10.000 de persoane recenzate.

În judeţul Călăraşi de exemplu există trei oraşe, toate cu mult sub limita minimă: Lehliu Gară (6.220 persoane recenzate), Budeşti (6.955 persoane recenzate) şi Fundulea (6.482 persoane recenzate). Între o comună şi un oraş există diferenţe destul de mari mai ales în cazul impozitelor locale dar şi al salarizării personalului din primărie.

Referendumuri în van

Localitatea Căzăneşti din judeţul Ialomiţa a devenit oraş în 2004, deşi nu îndeplinea nici măcar criteriul de populaţie minimă (5.000 de locuitori la acea vreme faţă de aproximativ 4.800 câţi avea localitatea).

Localnicii, însă, au fost chemaţi să voteze iar rezultatul referendumului local a fost favorabil urbanizării.

Au trecut şase ani şi urbanizarea nu şi-a arătat faţa bună către căzăneşteni. Sătui de viaţa modernă care a venit la pachet cu impozite mai mari, ei au făcut presiuni să se organizeze un referendum care să le permită întoarcerea la rural.

(w460) Căzăneş

Viaţa la oraş nu le-a priit. Cel mai mult, căzăneştenilor le-a displăcut lipsa sistemului de canalizare din oraş, mai ales că mai multe comune învecinate tocmai îşi rezolvaseră această problemă cu ajutorul fondurilor europene pentru dezvoltare rurală. Însă, cum Căzăneştiul era oraş, nu putea accesa aceste fonduri.

Primarul s-a opus organizării referendumului, poate şi pentru că salariul i-ar fi fost redus de la aproximativ 3.000 de lei la 1.700. Referendumul a fost în cele din urmă invalidat deoarece s-au prezentat la urne doar 28,56% din cei 2.983 de locuitori cu drept de vot.

Dar democraţia a învins, s-a ţinut un referendum, iar 92% dintre cei prezenţi au decis ca oraşul lor să redevină comună. Din păcate pentru ei, însă, numărul celor prezenţi la vot a fost sub marja cerută de lege, deci referendumul a fost invalid.

Datele preliminare ale recensământului arată că oraşul Căzăneşti ar mai avea doar 3.417 locuitori, cu mult sub limita minimă stabilită prin lege. Astfel de referendumuri locale au fost organizate în 2010 şi în oraşele Milişăuţi şi Cajvana din judeţul Suceava dar rezultatul a fost acelaşi: cei mai mulţi au votat pentru transformarea în comună dar prezenţa la vot nu a fost suficientă pentru validare.

Declin continuu

Unele dintre aceste localităţi au fost transformate oarecum forţat, în 2004, din comune în oraşe dar mai există şi cazuri de oraşe mono-industriale care s-au depopulat ca urmare a declinului economic. Societatea Academică din România a elaborat un raport anul trecut în care erau studiate cazurile unor astfel de oraşe: Victoria din judeţul Braşov sau Bălan din Judeţul Harghita.

Declinul acestor localităţi este evident, iar experţii SAR susţin că trebuie găsite metode de dezvoltare sustenabilă a acestora chiar prin acceptarea reducerii naturale a populaţiei până la un nivel care ar putea fi susţinut de resursele locale. Oraşul Bălan, de exemplu, avea 15.000 de locuitori în 1990 iar acum, după închiderea exploatării miniere din zonă, mai are puţin peste 6.000 de oameni.

Mai mult de jumătate dintre actualele oraşe şi municipii ale României nu şi-ar mai putea câştiga aceste ranguri astăzi deoarece nu mai îndeplinesc un criteriu minimal, acela al populaţiei.

De asemenea, marea problemă a comunelor forţate în tiparul urban al oraşelor este că locuitorii lor sunt nevoiţi să susţină un aparat administrativ supradimensionat. De exemplu, primăriile de oraş au un număr de angajaţi aproape dublu faţă de cele de comună.

Modificarea statutului unei localităţi se poate face însă doar prin lege şi numai după consultarea populaţiei prin referendum.

O altă posibilă soluţie este comasarea unor localităţi dar acest lucru poate presupune destule nemulţumiri, cu precădere din partea aleşilor locali.

Pentru a vedea o listă completă a oraşelor şi municipiilor care par a nu mai avea populaţia minimă necesară puteţi să accesaţi tab-ul UTILE.

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 23°C 20°C
IASI 19°C 16°C
CLUJ 20°C 17°C
CONSTANTA 19°C 19°C
CRAIOVA 25°C 22°C
BRASOV 20°C 16°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Octombrie 2017, 13:30
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-10-2017
Deschidere: 8005.77
Maxim: 8035.27
Mimim: 7933.48
Variatie: -0.9%
TLV
2.29
2.8%
FP
0.84
0.24%
BRD
12.48
2.36%
SNG
31.90
0%
EL
13.00
0%
SNP
0.29
0.52%
COTE
106.00
0%
TGN
403.00
0.5%
DIGI
37.00
0.8%
SIF2
1.20
0.17%
ARHIVĂ ȘTIRI