Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
DEBARCAREA DIN NORMANDIA

Operaţiunea Overlord, Ziua Z. Ceremoniile care vor marca 70 de ani de la Debarcarea din Normandia

6 iunie 1944 – Ziua cea mai lungă. Era declanşată Operaţiunea Overlord, debarcarea Aliaţilor în Normandia, cea mai mare operaţiune militara din toate timpurile, care avea să schimbe cursul celui de Al Doilea Război Mondial. Din 5 iunie pâna în 21 august Normandia va comemora cu mare fast şi emoţie, iar în 6 iunie vor participa la ceremoniile guvernamentale şefi de state şi veterani de război.

30 Mai 2014, 13:14 (actualizat 16 Iunie 2015, 12:37) | documentar de Liliana Teică |
Debarcare Normandia
Debarcare Normandia
Copii pe plaja Normandia
Veterani de război
Eisenhovert in 5 iunie 1944
Distrugeri Normandia
Cimitir Normandia
Debarcare 6 aug 1944
DEbarcare 6 iunie 1944
Armataffantoma FUSAG Normandia
FUSAG
Meyrick Clifton-James

Bătălia pentru Normandia, purtată între forțele germane și forțele Aliaților, cu numele de cod Operaţiunea Overlord, s-a desfăşurat între 6 iunie şi 19 august 1944, când Aliații au traversat Sena, sau, conform altor istorici ai războiului, până în 25 august, când a fost eliberat Parisul.

Debarcarea din Normandia rămâne până astăzi cea mai mare operaţiune militară din istorie, prin amploarea logistică şi prin participarea a aproape trei milioane de soldaţi care au traversat Canalul Mânecii din Marea Britanie în Normandia. A fost cea mai eroică, temerară şi critică dintre toate operaţiunile militare din cel de Al Doilea Război Mondial şi s-a dovedit vitală pentru eliberarea Franţei şi distrugerea armatelor germane din vestul Europei.

A 70-a aniversare a debarcării din Normandia

Va fi marcată prin comemorari naţionale şi locale pe ambele maluri ale Atlanticului, dar şi în Asia şi Australia, dedicate milioanelor de femei şi bărbaţi, soldaţi şi civili, care şi-au dat viaţa în aceasta bătălie pentru libertate.

Din 5 iunie în 21 august Normandia va comemora cu fast şi emoţie printr-un program intens de evenimente  Ziua Z şi îi va omagia pe cei care au luptat eroic în Bătălia pentru Normandia. Va fi poate pentru ultima dată când unii dintre principalii actori ai evenimentelor de acum 70 de ani, veteranii de război, se vor întoarce pe plajele pe care au luptat pentru a elibera Normandia.

(w300) Veterani dPe plajele, încă cunoscute cu numele de cod atribuit în Operaţiunea Overlord,  Sword, Gold şi Juno în est, unde au debarcat trupele britanice şi canadiene, şi Omaha şi Utah din vest, unde au fost debarcate trupele americane, sunt acum zeci de muzee şi situri istorice care vor marca, fiecare în felul lor, evenimentele petrecute acum şapte decenii.

Ceremoniile guvernamentale vor fi concentrate în portul Ouistreham de pe plaja Sword, în fostul sector britanic, spre deosebire de ceremoniile anterioare care au avut ca loc de desfaşurare impozantul cimitir al eroilor americani de la Colleville-sur-Mer, şi vor avea loc în dupa amiaza zilei de vineri 6 iunie 2014.

Vor participa şefi de stat, între care Regia Elisabeta a II a Marii Britanii, preşedintele american Barak Obama, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Vladimir Putin, alături de preşedintele francez Francois Hollande. La ceremoniile guvernamentale vor putea asista doar cei privilegiaţi, dar în săptămâna aniversară vor avea loc multe alte evenimente publice de anvergură.

În seara zilei de 5 iunie va fi cel mai spectaculos eveniment, un uriaş foc de artificii vizibil din toate cele 24 de oraşe de pe ţărm.

Începând din 5 iunie vor fi slujbe religioase de comemorare, pe plajele Utah, Omaha şi la cimitirele militare, şi în 6 iunie Legiunea Regală Britanică va organiza o mare slujbă de comemorare la Catedrala din Bayeux la care vor participa oficiali britanici şi francezi, alături de veterani de război.

Sâmbăta 7 iunie va fi un mare picnic pe plaja Omaha în care va cânta  formaţia-tribut Glen Miller, iar seara va fi Balul Eliberării la Bayeux, primul oraş francez eliberat în 7 iunie 1944.

Vor mai fi concerte de jazz şi gospel, proiecţii de filme la Arromanches-les-Bains, în zona plajei Gold, locul unde au debarcat în doar o săptămăna peste 300 de mii de soldaţi aliati, demonstraţii de paraşutism şi doua flash-mob-uri, pe străzile din Carentan, locul unor sângeroase bătălii care au culminat cu cea din 13 iunie 1944 şi la Ste-Mère-Église unde trupele paraşutate in noaptea de 6 iunie au suferit pierderi grele.

(w380) Copii pe p

Comunităţile vor reconstrui baze militare aliate în  Carentan, Colleville-sur-Mer, St-Laurent-sur-Mer, Vierville-sur-Mer şi Ste-Mère-Église pentru cei care vor veni la săptămâna aniversară, iar prima casa eliberată de americani, la 700 de metri de plaja Omaha, va deveni pensiune.

O paradă a automobilelor militare de epocă, celebrele jeep-uri construite special pentru armata americana, va străbate începând din 5 iunie oraşele de coastă Vierville-sur-Mer, Ste-Mère-Église, Grandcamp-Maisy, Isigny-sur-Mer,  Bayeux, Carentan şi se va încheia în 9 iunie la Arromanches.

Comunităţile locale au solicitat Ministerului francez al Culturii, la începutul anului 2014, să ceară UNESCO listarea plajelor Zilei Z în Patrimoniul comun al Umanitaţii. Vizitate anual de milioane de persoane, aceste excepţionale situri istorice sunt un simbol universal al păcii şi reconcilierii.

Pentru a marca această aniversare a fost lansat şi documentarul “D-Day: Normandy 1944”,  în regia lui Pascal Vuong şi narat de jurnalistul Tom Brokaw, care aduce o noua perspectivă asupra evenimentelor istorice de acum 70 de ani care au schimbat soarta celui de Al Doilea Război Mondial.

O formidabilă armadă, agenţi dubli, actori de ocazie şi operaţiuni de dezinformare

Totul a început în iunie 1940.

Premierului britanic Winston Churchill se gândise la un plan de debarcare pe coastele Franţei, dar au trecut încă doi ani până când împreună cu președintele SUA Franklin D. Roosevelt s-a ajuns la un „consens deplin” în ceea ce priveşte nevoia urgentă de creare a unui al doilea front în Europa. Procesul de planificare  miltară a început în martie 1943 şi până în iunie 1944 Aliaţii au pus pe picioare cea mai formidabilă forţă combinată de atac din istorie.

(w300) Eisenhover

Forţelor Expediţionare Aliate urmau sa fie comandate de generalul american Dwight D. Eisenhower, iar generalul britanic Bernard Montgomery avea în subordine toate forţele terestre şi a fost însărcinat cu dezvoltarea planului de invazie.

Cu numele de cod Overlord operaţiunea debarcării în Normandia a fost ordonată de generalul Dwight Eisenhower pentru zorii zilei de marţi 5 iunie 1944. Ulterior, datorită condiţiilor meteo nefavorabile, debarcarea fost amânată pentru 6 iunie.

Anglia se transformase într-un imens şantier naval unde au fost construite mii de şalande şi şalupe pentru debarcarea trupelor, vehiculele armate special adaptate pentru asaltul amfibiu, tancuri amfibii, blindate aruncătoare de flăcări, de distrugere a câmpurilor minate, tancuri-pod sau tancuri-cu-drum-bandă, destinate în special primelor ore ale debarcării. Mii de tineri au fost instruiţi pentru manevrarea lor, iar coastele de sud ale Angliei au devenit  imense tabere militare unde soldaţi americani, britanici, canadieni sau din dominioane s-au pregatit de luptă şi unde au fost făcute simulări pentru Ziua Z timp de mai multe luni înainte de declanşarea invaziei.

Folosindu-se 600.000 de tone de beton au fost fabricate zeci de chesoane “Phoenix” care au fost apoi remorcate, asamblate şi scufundate la Arromanches şi Vierville pentru a forma porturi artificiale -“Mulberries” - completate de mai mulţi kilometri de diguri din prefabricate şi a fost instalată o imensă conductă petrolieră submarinaă, între insula Wright şi Port-en-Bessin, pentru aprovizionarea cu benzina a  armatei.

1213 nave de război, 4126 de ambarcaţiuni de desant, 736 nave auxiliare, 864 de nave comerciale şi 195.700 de soldaţi formau Flota expediţionară a Aliaţilor.

Scafandri şi submarine “de buzunar” au făcut zeci de operaţiuni de recunoaştere pentru a completa informaţiile obţinute de la Rezistenţa franceză sau prin fotografiile luate din avion.

Overlord a fost şi cea mai spectaculoasa operatiune de dezinformare, un succes al serviciilor de spionaj ale Aliaţilor, care prin armate-fantomă, agenţi dubli, mesaje false şi dezinformare au reuşit să înşele vigilenţa nemţilor în privinţa locului şi datei alese pentru debarcare. Au fost concepute operaţiunile de dezinformare: Bodyguard trebuia să îi convingă pe germani că zonele de debarcare sunt altele decât Normandia, Fortitude Nord - conform căreia Aliații at fi trebuit să debarce în Norvegia sau Fortitude Sud care trebuia să convingă că atacul principal avea să fie dat în Pas de Calais.

(w400) ArmataffanSau, Wulf Schmidt, un tânar desenator industrial danez, paraşutat în Anglia şi devenit agent dublu, “Tate” pentru britanici şi “A 3725” pentru Abwehr (informaţiile militare germane), a acreditat ideea existenţei unei formidabile armate în sud-estul Angliei, transmiţând germanilor peste 1.000 de mesaje cu informaţii veridice.

Rapoartele sale prezentau instalarea în Kent a unei armate, care nu a existat niciodata, First US Army Group, prescurtat FUSAG. Zborurile de recunoastere ale Luftwaffe au confirmat informaţiile lui Schmidt: din aer se vedeau aproape 8 km pătraţi de docuri petroliere, nave de debarcare, piste de aviaţie, tancuri, camioane şi trupe. La sol spectacolul era însă diferit: FUSAG era de fapt făcuta din soldaţi, nave şi avioane de placaj, mitraliere de cauciuc şi blindate gonflabile. Totul era atat de credibil încat Hitler a rămas convins, chiar şi dupa 6 iunie 1944, că operaţiunea din Normandia nu este decat un preludiu al unei adevarate debarcari la Pas-des-Calais, unde Armata a 15-a germană a ramas blocată până în ultimul moment.

(w400) Meyrick ClUn actor de ocazie, locotenentul Meyrick Clifton-James, care semana leit cu generalul Bernard Montgomery, a fost folosit de Aliaţi pentru a menţine incertitudinea asupra datei debarcării.

După o serioasa pregatire Clifton-James, alias generalul Montgomery, a intrat în scena la 26 mai 1944. El a plecat de la Londra la Alger, via Gibraltar, iar prezenţa falsului Montgomery în Africa de Nord i-a facut pe nemţi sa excludă iminenţa unei operatiuni militare în Canalul Mânecii.

Aşa a fost dusă la bun sfârşit o complicată operaţiune de dezinformare, care l-a inspirat mai târziu pe scriitorul american Larry Collins pentru romanul său “Cazuţi în dizgraţie”.

Marţi 6 iunie 1944, Ziua Z

Pentru trupele germane a fost o zi cu ghinion.

De la miezeul nopții, 2200 de bombardiere americane şi britanice au început bombardamentele aeriene asupra plajelor Normandiei,  în mare parte au fost însă ineficiente din cauza cerului acoperit, iar principalele sisteme de apărare germane nu au fost afectate.

Până în zorii zilei peste 20 de mii de paraşutişti britanici şi americani se aflau deja în spatele liniilor inamice având sub control poduri şi drumuri de acces.  După ce dragoarele au curăţat de mine apele Canalului Mânecii, în zori a fost lansat şi bombardamentul naval.

La ora 5 dimineaţa paza germană de pe coasta Normandiei a văzut apropiindu-se de tărm formidabila fortă de desant anglo-americane şi a dat alarma, însă nici un general german nu a putut fi contactat. Generalul Rommel se afla la Ulm pentru aniversarea soţiei sale, iar anturajul lui Hitler a refuzat să-l trezească. Începuse „Ziua cea mai lunga”şi Führerul dormea.

(w400) DEbarcare

Asaltul amfibiu a început la ora 6:30. Primii au debarcat infanteriştii americani, pe plajele Omaha şi Utah. Ei au dat primele jertfe: 2.500 de oameni morţi sau răniţi.

O oră mai târziu, cu scări de frânghie au fost escaladate sub focul inamicului falezele de 30 de metri.

Pe plaja Utah au debarcat 23.500 de oameni, pe plajele Gold şi Sword încă 53.000 de soldaţi, din care 1.000 au murit sau au fost răniti, au urmat 21.400 de canadienii pe plaja Juno, 878 dintre ei au murit sau au fost răniţi. După primul val de invazie, au fost debarcate forţe substanţiale ale Franţei Libere şi Poloniei plus contingente mai mici din Belgia, Cehoslovacia, Grecia, Olanda şi Norvegia.

Zidul Atlanticului nu putuse împiedica cucerirea coastelor Franţei, capul de pod era înfipt în solul Franţei şi al doilea front era deschis.

Hitler a aflat despre debarcarea aliată abia când s-a trezit, dupa ora 10. Credea că este o diversiune şi abia pe la ora 15, când Aliaţii eliberau treptat localitatile de pe coasta Normandiei, Hitler a ordonat Diviziei a 12-a SS Panzer Hitlerjugend şi Panzerdivision Lehr să ocupe poziţii în apropiere de coastă, iar spre seară a plecat şi Rommel spre Normandia.

(w400) DebarcarePână la sfârşitul zilei, 156.000 de soldati aliati cu 20.000 de vehicule au debarcat şi patruns în adâncime în teritoriul francez.

Pierderile au fost apreciate la 10.000 de victime, morţi, răniţi sau dispăruţi. Începuse Bătălia pentru  Normandia.

Planurile originale ale Operţiunii Overlord anticipaseră o campanie de 90 de zile pâna la atingerea aliniamentului Senei.

Obiectivul a fost atins mai rapid decât s-a planificat şi la sfârşitul luni august 1944 Parisul a fost eliberat.

Sursa foto:

historylink101.com free pictures

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN DEBARCAREA DIN NORMANDIA
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 3°C 2°C
IASI 1°C 1°C
CLUJ 0°C -1°C
CONSTANTA 3°C 3°C
CRAIOVA 4°C 2°C
BRASOV -1°C -2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Decembrie 2017, 22:51
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-12-2017
Deschidere: 7603.31
Maxim: 7677.84
Mimim: 7603.31
Variatie: 0.82%
FP
0.86
0.93%
TLV
2.11
1.2%
SNG
31.00
1.14%
BRD
12.50
0.64%
SFG
43.30
2.38%
SIF5
2.17
0.23%
DIGI
35.80
0.28%
SNO
2.97
2.76%
SIF1
2.74
1.85%
EL
11.00
1.48%
ARHIVĂ ȘTIRI