ONU: Dacă risipa alimentară ar fi o țară, aceasta ar fi al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră. Cum scăpăm de cumpărăturile excesive

Priyanka Naik a căutat modalități creative de a reduce risipa de alimente. Bucătar vegan, autor și personalitate TV, ea transformă adesea resturile din bucătărie în rețete noi și inventive. Ea împachetează resturile de la restaurant – inclusiv pâinea – pentru a le folosi mai târziu. În loc să arunce orezul, ea îl poate prepara, cu ajutorul unui robot de bucătărie, cu fasole, cartofi și condimente, iar amestecul îl poate modela în chiftele pentru burgeri vegetarieni.

Deși risipa de alimente este dificil de măsurat, o estimare a Programului ONU pentru Mediu a constatat că, dacă risipa de alimente ar fi o țară, aceasta ar fi al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră, după China și SUA.

„Aproximativ 30%  până la 40% din alimentele din SUA rămân neconsumate în fiecare an. Și aproximativ 40% din această risipă are loc în casele noastre”, a declarat Andrea Spacht Collins, specialist în sisteme alimentare durabile la Natural Resources Defence Council (NRDC).

Deși este important să se abordeze factorii sistemici și actorii corporativi care contribuie la un sistem alimentar risipitor, Collins a menționat că acesta este un domeniu în care soluțiile individuale pot fi cu adevărat utile. „Împiedicarea risipei alimentare pe tot globul este soluția care are cel mai mare impact pentru a diminua schimbările climatice”, a spus ea, menționând cercetările efectuate de Project Drawdown.

Iată sfaturile experților cu privire la patru modalități de a reduce risipa alimentară acasă.

Planificați din timp, faceți cumpărături cu atenție

Evitarea risipei alimentare poate începe chiar înainte de a ajunge la magazinul alimentar sau la piață. Collins a menționat că întocmirea unei liste de cumpărături și respectarea acesteia vă poate ajuta să vă asigurați că nu ajungeți acasă și descoperiți că vă lipsește un ingredient cheie care vă va strica planurile de masă și vă va împiedica să folosiți celelalte ingrediente pe care le-ați cumpărat.

Naik a adăugat că tendința americanilor de a cumpăra în cantități mari sau de a încerca să facă cumpărăturile o dată pe lună poate duce, de asemenea, la achiziții excesive care conduc la deteriorarea alimentelor, deoarece nu au fost folosite la timp. Deși a remarcat că stiluri de viață diferite permit ritmuri diferite, ea a recomandat cumpărături mai frecvente, mai mici, mai degrabă decât câteva cumpărături mari. De obicei, ea încearcă să facă cumpărături în fiecare sâmbătă sau duminică pentru a se pregăti pentru săptămâna următoare.

Cealaltă recomandare a ei: „Nu mergeți la magazinul alimentar flămând”, a spus ea, cu excepția cazului în care doriți să ajungeți acasă și să vă dați seama că ați cumpărat cinci pungi de roșii de care nu aveți nevoie. „Starea de spirit în care te afli atunci când faci cumpărăturile afectează foarte mult rezultatul”.

Depozitați alimentele în mod corespunzător

„Știm cu toții că, dacă nu băgăm laptele în frigider, se va strica mai repede. Dar există trucuri similare pe care le puteți folosi pentru a depozita alimentele și pentru a le păstra bune mai mult timp”, a spus Collins.

Ea a indicat site-ul NRDC savethefood. com ca sursă de sfaturi practice și a evidențiat câteva dintre preferatele sale: depozitarea merelor separat de alte fructe, deoarece merele eliberează un hormon numit etilenă care alterează mai repede alte produse; așezarea ierburilor proaspete cu tulpina în jos într-o cană plină cu apă în frigider, pentru a rămâne proaspete mai mult timp; păstrarea ciupercilor în pungi de hârtie în loc de plastic, pentru a nu deveni lipicioase; punerea unui șervețel de hârtie în interiorul pungii în care vă păstrați verdețurile pentru a absorbi excesul de umiditate și depozitarea pâinii la rece pentru a rămâne proaspătă.

Dr. Hannah Birgé, cercetător agricol senior la Nature Conservancy, a remarcat că abordările creative în materie de depozitare nu doar că ajută alimentele să fie consumate pe o perioadă mai lungă de timp, ci și că vă oferă mai multe șanse să folosiți ceea ce aveți. Trecerea la recipiente mai mici și transparente, pentru depozitarea alimentelor, ajută să se vadă mai ușor conținutul acestora și este mai puțin probabil să fie uitate în spatele frigiderului.

Gătitul de resturi alimentare

Una dintre modalitățile prin care oamenii aruncă mâncarea fără să își dea seama este că nu știu faptul că ceea ce ei consideră necomestibil ar putea fi gustos și bogat în nutrienți.

„De multe ori, coaja sau frunzele legumelor pot fi mai bogate în nutrienți decât partea „cărnoasă” a legumei”. De exemplu, coaja dovleacului este la fel de comestibilă ca și interiorul – sotată cu ulei, coaja se înmoaie imediat.

Pe lângă faptul că găsiți utilizări pentru fiecare parte a alimentelor pe care le aveți în timp ce gătiți, Naik subliniază, de asemenea, că există modalități nesfârșite de a refolosi resturile, astfel încât să nu vă plictisiți prea tare de arome.

Ignamele confiate rămase de la sărbători pot deveni biscuiți, sosul de afine poate fi folosit pentru a pregăti cocktailuri de sezon sau poate fi folosit în aluat pentru plăcinte gustoase. Pentru carnivori, o caserolă de curcan și umplutura neconsumată a acesteia pot fi transformate într-o supă de curcan cu găluște.

Eliminarea și compostarea

Nu trebuie neapărat să aruncați ceva doar pentru că a trecut data de expirare de pe ambalaj, a spus Collins. „Contrar credinței populare, data limită de consum de pe alimente nu este reglementată, ceea ce face ca o mulțime de alimente care sunt perfect bune să fie aruncate. Nasul și limba vă vor spune dacă s-au stricat sau nu mult mai bine decât o va face data”, explică aceasta.

Chiar și așa, vor exista întotdeauna unele resturi alimentare- cojile de ouă sau de banane – pe care veți dori să le aruncați. Aici intervine compostarea. Fie că aveți un spațiu în curte pe care îl puteți dedica propriei grămezi de compost, fie că dispuneți de un serviciu de livrare sau de ridicare în orașul dumneavoastră, compostarea poate fi o bună schimbare”, a declarat Dr. Birgé, pentru reducerea cantității de resturi alimentare care ajung la gropile de gunoi.

„Este important ca fiecare persoană să analizeze în mod critic motivul pentru care mâncarea este aruncată din casele noastre și apoi să găsească o soluție care să corespundă cu aceasta. Există o modalitate de a schimba obiceiurile de zi cu zi care, mai apoi, să ducă la o rezolvare pentru fiecare dintre noi”, a spus specialista Andrea Spacht Collins. Nu există o singură abordare care să funcționeze pentru fiecare persoană sau gospodărie.

Sursa: The Guardian