Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

INFOGRAFIC O Românie pierdută în 50 de ani, din cauza întreruperilor de sarcină

Mai mult de două decenii, întreruperile de sarcini au fost ilegale în România, ceea ce a deschis o adevarată piaţa subterană pe care, în schimbul unui cartuş de Kent, o femeie putea face avort ilegal. În acei ani, avortul – scos în afara legii – era însă singura metodă contraceptivă, pe lângă abstinenţă, disponibilă în România. Peste 22 de milioane de avorturi au avut loc în România, între 1958-2008, cât populaţia ţării în 2004.

01 Iulie 2012, 10:49 (actualizat 02 Iulie 2012, 14:24) |
Deşi trendul e descrescător, România se află încă pe primele locuri în UE ca rată a avorturilor
Deşi trendul e descrescător, România se află încă pe primele locuri în UE ca rată a avorturilor
Infografic avorturile în România
O femeie care află, în urma unui test de sarcină, că este gravidă

Vă mai aduceţi aminte de premiatul film „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”? Spune pe scurt povestea a două studente din perioada comunista, Găbiţa şi Otilia. Prima este însărcinată şi cea de-a doua o susţine în demersul de a găsi un medic dispus să facă un avort, într-o vreme în care medicii prinşi că făceau avorturi – declarate ilegale din 1967 – puteau ajunge la închisoare.

Proiecţiile din cadrul caravanei „432”, care a poposit în oraşele de provincie fără cinematograf, au deschis cadrul larg al discuţiilor despre avort. Regizorul Cristian Mungiu a auzit multe mărturii ale femeilor care au venit să vadă filmul şi i-au împărtăşit din felia lor de viaţă comunistă.

Mai mult de două decenii, întreruperile de sarcini au fost ilegale în România, ceea ce a deschis o adevarată piaţă subterană pe care, în schimbul unui cartuş de Kent, o femeie putea face avort ilegal. În acei ani, avortul – scos în afara legii – era însă singura metodă contraceptivă, pe lângă abstinenţă, disponibilă în România.

Câteva cifre

O statistică recentă arată că în luna noiembrie a anului trecut, numărul deceselor a depăşit cu 5.666 de persoane pe cel al copiilor născuţi în aceeaşi perioadă. Ceea ce statisticienii numesc spor natural negativ (situaţia când numărul deceselor îl depăşeşte pe cel al naşterilor), este o realitate care le dă fiori de câte ori socotesc ultimele cifre.

Aprilie 2011, spre exemplu, a fost luna în care s-au născut cei mai puţini copii de când se fac asemenea statistici: doar 14.917 de nou-născuţi. Explicaţiile acestui fenomen sunt multiple, spun specialiştii, încadrându-se mai ales în spectrul condiţiilor socio-economice actuale, pe fundalul tot mai gri al persistentei crizei economice.

Totuşi, situaţia este la antipodul celei înregistrate în 1967, când cifra lunară a natalităţii s-a dublat, ajungând la o medie de 44.000 de nou-născuţi. Se întâmpla la scurt timp după ce Nicolae Ceauşescu introdusese decretul 770 care interzicea avorturile.

Cu doar doi ani înainte, România înregistrase un record absolut ca număr de întreruperi de sarcină: peste 1,1 milioane. De aproape şapte ani se adunau date oficiale pe acest subiect.

Decretul care a dus la naşterea unei întregi generaţii de români cunoscuţi sub numele de „decreţei”, obliga femeile sub 40 de ani să nască dacă rămâneau însărcinate. Era, deci, anul 1967. Nici vorbă de metode contraceptive pe vremea aceea. Singurele excepţii când era permis avortul: dacă viitoarea mamă avea deja patru copii sau pe criterii medicale.

Trecerea în ilegalitate a avorturilor a deschis o piaţă neagră a fenomenului, cu riscuri de neimaginat astăzi, atât pentru femei, cât şi pentru medicii care erau de acord să practice întreruperile de sarcină. Ceea ce tinerii văd astăzi prin filme a fost pentru generaţia părinţilor lor rădăcina unor adevărate drame. Peste 15.000 de femei au murit în România comunistă de după 1967 din cauza avorturilor ilegale. Natalitatea a crescut, dar cu ce preţ?

O scurtă istorie

Cam în aceeaşi perioadă în care populaţia României înflorea artificial, jurnalista Gloria Steinem descoperea mugurii feminismului. La începutul anilor ’70 avea să se petreacă metamorfoza care a transformat-o pe Steinem într-un avocat „de nădejde” al drepturilor femeilor, postură din care a luptat ani de zile pentru ceea ce a numit „libertatea reproductivă” a femeilor, o expresie pe care ea a popularizat-o.

Ani mai tâziu, Steinem mărturiseşte într-un documentar video că a făcut un avort, moment pe care îl descrie ca fiind o „experienţă pivotală şi constructivă”.

În România acelor ani, termeni precum contracepţie erau cunoscuţi doar de ginecologi, iar acces la metode de controlare a fertilităţii aveau doar cei puţini favorizaţi sau care puteau călători în străinătate. În vreme ce cultura societăţii româneşti a celor vremuri împingea femeile într-un cadru al lipsei de opţiuni, lumea occidentală descoperea paleta largă a opţiunilor, iar femeile treceau printr-o adevărată revoluţie sexuală.

Erau anii emancipării şi ai feminismului. Tot atunci, conceptul de avort era forţat într-o dihotomie, apărând primele mişcări care pledau pentru naşterea fătului, neţinând cont de contextul în care se afla femeia însărcinată – pro life – dar şi grupări opuse care militau pentru dreptul femeii de a dispune de corpul ei şi de a lua deciziile pe care le consideră cele mai bune – pro choice.

Un context mai recent

După 1990 avortul în România a fost permis prin lege. Deşi numărul întreruperilor de sarcină este foarte ridicat la începutul anilor liberi (rata în 1990 este de 3.152 de avorturi la 1.000 de naşteri), în următoarele două decenii tendinţa este descrescătoare, explică Iustina Ionescu, manager de programe la Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, citând cifre din ultimul studiu privind sănătatea reproductivă făcut de Ministerul Sănătăţii.

În 2010, rata avorturilor a scăzut la 480 la 1.000 de naşteri.

„Am avut de recuperat un decalaj mare privind numărul avorturilor – în perioada Ceauşescu avortul era singura metodă de control al fertilităţii pentru majoritatea femeilor, metodele moderne de contracepţie fiind prohibite”, subliniază aceasta, precizând că trendul descrescător din România este comun şi celorlalte ţări din regiune.

(w620) Infografic

Astfel, rata avortului din România anilor 2010 e comparabilă cu cea din Estonia (447), Ungaria (447) Bulgaria (417), Letonia (388) sau chiar Suedia (325). „Şi nici una dintre aceste ţări nu a trecut prin experimentul social din perioada Ceauşescu”, conchide Iustina Ionescu.

Încercări legislative a de limita avortul

În 2008, Ministerul Sănătăţii, condus la acea vreme de liberalul Eugen Nicolăescu, a fost pe punctul de a emite un ordin care să interzică avortul terapeutic (care se practică atunci când fătul prezintă malformaţii) la adolescente după 24 de săptămâni şi să impună consimţământul obligatoriu al părinţilor.

Mai mult, în 2009, noul proiect de Cod Penal, sub comisia parlamentară condusă, la acea vreme, de liderul Social Democrat Victor Ponta, conţinea un amendament care transforma avortul terapeutic în infracţiune, în cazul în care era făcut la mai mult de 24 de săptămâni de sarcină. Tot atunci s-a încercat introducerea recunoaşterii ca persoană a fătului începând cu săptămâna 24 de sarcină.

CAUZE

O cultură modestă

Acum doi ani, în România au avut loc peste 100.000 de avorturi, raportul fiind de 50 de avorturi la 100 de nou-născuţi. Numărul real al avorturilor s-ar putea să fie, însă, mai mare, „raportările statistice din clinicile și spitalele private fiind îndoielnice”, crede Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetare Demografică din cadrul Academiei Române.

Din punctul lui de vedere, explicaţiile sunt, pe scurt, moştenirea comunistă, lipsa de educaţie cu privire la metodele contraceptive, sărăcia, accesul dificil la contracepţie în mediul rural şi un anumit stil de viaţă în rândul tinerilor, „propagat de multe ori violent și iresponsabil de mass-media”. Nici familia, nici școala și nici biserica nu sunt străine de această realitate dramatică, adaugă sociologul.

  • „Ceea ce se întâmpla înainte de 1990 prin recurgerea la avort provocat era expresia unei atitudini disperate a femeii în absența contracepției moderne și în atmosfera de prigoană a vechiului regim. Numărul mare de întreruperi de sarcină în zilele noastre este, fără îndoialaă, expresia unei culturi modeste în ceea ce privește sarcina și sănătatea reproducerii”, Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetare Demografică al Academiei Române.

„Ar fi prea simplu dacă singura cauză a numărului mare de avorturi ar fi mass-media”

Mass-media joacă un rol important în promovarea, prin expunere repetată, a anumitor personaje care apoi devin „vedete” şi „modele de viaţă” în spaţiul public, spune Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent.

Totuşi, completează aceasta, nu poate fi trasă o linie directă între asta şi comportamentul social dominant, fiind „un lucru riscant şi care ar plasa mass-media în poziția de singur agent de influenţă în alegerea modelului de viaţă”.

„Ar fi prea simplu dacă singura cauză a creşterii numărului mare de avorturi din România ar fi mass-media: soluţia ar fi simplă şi problema rezolvată o dată pentru totdeauna”, spune Ioana Avădani, subliniind că rădăcinile numărului încă ridicat de avorturi trebuie căutate în altă parte.

  • „Rădăcinile numărului mare de avorturi în România trebuie căutate în altă parte. Ele sunt de natură socială şi economică. Ele ţin, mult mai mult probabil, de educaţia sexuală”, Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent

Mai mult, o altă explicaţie ar fi şi numărul mic de români care utilizează metode contraceptive. Iar pentru a întări această idee, Ioana Avădani dă exemplul unei propuneri legislative care urmăreşte să împiedice difuzarea de reclamă la prezervative înainte de ora 22:00, pentru a proteja sensibilitatea minorilor faţă de discuții legate de sex. „Cam ce spune asta despre capacitatea societăţii româneşti de a-şi identifica problemele şi a le rezolva?

Ultimul studiu pe sănătatea reproducerii, în 2007

Tendinţa reducerii numărului de avorturi trebuie să continue, atrage atenţia Iustian Ionescu, de la Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice. „Însă, ţinta trebuie să fie creşterea accesului la mijloacele moderne de planficare familială, informarea şi educarea populaţiei cu privire la sănătatea sexuală şi a reproducerii”, precizează ea.

În 2004, doar 33,9% dintre femeile aflate la vârstă fertilă foloseau metode moderne de contracepţie, în timp ce 27,6% dintre femei şi 23,1 % dintre bărbaţi „aveau nevoie nesatisfacută de metode moderne de contracepţie”, potrivit studiului despre sănătatea reproducerii din 2005.

Cifrele nu sunt, însă, actualizate pentru că autorităţile nu au mai investit într-un studiu de acest gen din 2007, mai spune Iustina Ionescu.

(w400) O femeie c

EDUCAŢIA SEXUALĂ

Pudoarea părinţilor români

În vreme ce în alte ţări europene educaţia sexuală este o disciplină obligatorie în programa şcolară, care se predă de la vârste fragede, în România e materie opţională. Părinţii români, pe turnanta unei pudori sociale explicate de sociologi ca fiind o reminiscenţă a anilor de comunism, se tem că dacă li se vorbeşte la şcoală despre sex, copiii îşi vor începe de timpuriu viaţa sexuală. Studiile arată, însă, opusul.

Un studiu realizat de producătorul de prezervative Durex în 2010 arată că, de fapt, tinerii care primesc din timp o educaţie sexuală adecvată îşi încep viaţa sexuală mai târziu şi au un număr mai redus de parteneri.

Educaţia sexuală abordează un spectru larg de subiecte ce ţin de sănătatea reproducerii şi de prevenirea bolilor cu transmitere sexuală şi poate fi predată elevilor începând cu clasa I, dacă părinţii sunt de acord. În Portugalia şi Marea Britanie, primele cursuri de educaţie sexuală se ţin încă de la grădiniţă, copiilor de 5 ani.

În Belgia, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg şi Suedia copiilor li se predă educaţie sexuală de la 7 ani, în Germania de la 9 ani, în Austria şi Estonia de la 10 ani. Copiii bulgari şi islandezi au primele cursuri de sănătatea reproducerii la 11 ani, iar cei din Danemarca, Norvegia, Polonia şi Slovacia la 12 ani. Elevii olandezi de la 13 ani, iar ce spanioli si italieni de la 14 ani.

O ABORDARE INOVATIVĂ

Pastila de avort disponibilă online

Acum un deceniu, medicul olandez Rebecca Gomperts, a avut o viziune: va porni o clinică pe apă, ce va naviga în jurul lumii, ajutând femeile cu sarcini nedorite să facă avorturi. Aşa s-a născut proiectul Women on Waves (WoW) şi Gomperts a devenit căpitanul vasului „Aurora”.

Din 1998, până în 2008, „Aurora” a despicat apele continentale, oferind suport, medicamente şi pregătind personalul medical local. Pentru Gomperts, acest proiect era felul ei de a îndrepta ceea ce ea vedea ca pe o mare nedreptate: 68.000 de femei mor anual din cauza avorturilor ilegale - echivalentul prăbuşirii unui avion în fiecare zi, scrie Spiegel International.

În 2008, însă, înăsprirea legislaţiei din Olanda a obligat-o să tragă vasul la ţărm şi să mute toate operaţiunile online. Aşa a luat naştere proiectul Women on Web, un site construit în jurul ideii dreptului femeii de a alege.

Prin acest proiect, femeile din ţările în care avortul este ilegal (Irlanda şi Polonia în Uniunea Europeană) pot comanda pastile pentru a scăpa de o sarcină nedorită. Pe acest site, o femeie trece printr-o consultaţie online, în cadrul căreia răspunde la 25 de întrebări legate de posibile contraindicaţii.

Pe urmă poate comanda pastila pe care o primeşte într-un „plic discret”, spune Gomperts. Din motive legale, continuă ea, Women on Web este înregistrat în Canada. Potrivit ei, lunar sute de femei comandă pastile pe acest site.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 15°C 13°C
IASI 12°C 7°C
CLUJ 8°C 8°C
CONSTANTA 13°C 11°C
CRAIOVA 15°C 11°C
BRASOV 11°C 6°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Februarie 2019, 00:11
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-02-2019
Deschidere: 7764.01
Maxim: 7764.01
Mimim: 7724.39
Variatie: -0.46%
TLV
1.82
0.87%
FP
0.88
0.23%
SNP
0.35
0.57%
BRD
11.82
0.51%
SNG
32.15
0%
SNN
9.12
2.48%
EL
10.94
1.1%
TGN
341.00
1.45%
SIF5
2.05
0.49%
SIF3
0.24
1.91%
ARHIVĂ ȘTIRI