O nouă tablă de șah geopolitic: zona Arcticii. Interese economice și strategice. Aici s-au desfășurat în ultimii ani cele mai ample manevre ale Alianței Nord-Atlantice. O analiză LUMEA AZI

Cele patru bombardiere strategice B1 Lancer vor fi staționate câteva săptămâni la baza aeriană Orland a Forțelor Aeriene Regale norvegiene. Au fost mutate de la baza britanică Mildenhall, din Suffolk, unde se află și escadrila americană de aeronave de realimentare în zbor care operează în Europa și Africa.

Deplasarea celor patru bombardiere în Scandinavia este un dublu mesaj: Statele Unite sunt alături de partenerii din NATO și, în egală măsură, vor să-și consolideze prezența în zona Arcticii.

De ce interesul brusc pentru, până mai ieri, Nordul Înghețat?

Două sunt argumentele care pun în mișcare mari energii și sume importante de bani. Încălzirea globală pare să promită accesul la resursele bogate de hidrocarburi din zona Arcticii, până mai ieri inaccesibile. Dar topirea calotei glaciare oferă noi oportunități. Există, se pare, și mari depozite de metale rare.

În plus, pentru prima oară în istorie, a fost redeschisă ruta comercială de nord, ceea ce ar permite creionarea unor trasee maritime mai scurte și, deci, mai profitabile.

Al doilea motiv este, desigur, cel strategic.

Marile puteri, riverane sau nu Oceanului Înghețat de Nord, încearcă să-și prepoziționeze piesele pe această nouă tablă de șah geopolitic.

Prima care a intrat decisiv în scenă a fost Federația Rusă, care a construit baze militare și a amplasat unități aeriene, navale și chiar terestre.

Complexul strategic aflat pe Insula Wrangel, situată foarte aproape de Alaska, adăpostește un radar de mare putere, care face parte din prima linie a apărării antiaeriene a Rusiei. La nevoie, aici pot fi amplasate și rachete balistice atât terestre, cât și pe submarine nucleare. Este doar un exemplu.

Un al doilea ar putea fi Insula Kotelny, unde există un radar similar, care are misiunea de avertizare timpurie în cazul unui atac balistic.

Rachetele intercontinentale americane nu ar veni nici din est, nici din vest, ci pe deasupra Polului Nord.

Angela Stent, Universitatea Georgetown: „Rusia vrea un loc la masa tuturor deciziilor internaţionale importante. Vrea să facă parte din consiliul directorilor. Astfel de lucruri veţi vedea, iar Putin va fi foarte activ„.

China, deși nu este riverană Oceanului Arctic, are mari interese comerciale în zonă. Din punct de vedere militar, președintele Xi Jinping a lansat o vastă operațiune de dezvoltare și modernizare a forțelor armate cu un obiectiv clar, asumat și declarat: China trebuie să devină cea mai mare putere a lumii.

Anthony Blinken, secretarul de stat al SUA: „Este o oportunitate importantă pentru noi să vorbim în termeni foarte sinceri despre îngrijorările pe care le avem faţă de acţiunile şi comportamentul Beijingului, care provoacă securitatea, prosperitatea şi valorile Statelor Unite, ale partenerilor şi aliaţilor noştri„.

Statele Unite nu își permit să piardă supremația în fața Rusiei sau a Chinei. Este și motivul pentru prezența tot mai fermă în Norvegia, anticamera Arcticii, și unde s-au desfășurat, în ultimii ani, cele mai ample manevre ale Alianței Nord-Atlantice.