Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Şcoala românească în 2012: religia promovată, educaţia sexuală ignorată

Riscul de sarcini nedorite, de boli cu transmitere sexuală, expunerea la droguri sau violenţe, sănătatea mintală sau alimentaţia sunt cuprinse în programa şcolară pentru clasele I-XII, sub denumirea de „Educaţie pentru Sănătate”, materie în vigoare începând cu anul 2004-2005. Este însă doar o materie opţională, deci ignorată. Asta în condiţiile în care religia, spre exemplu, este studiată încă din clasa pregătitoare.

12 August 2012, 17:12 (actualizat 18 Octombrie 2012, 17:08) |
Tot mai multe sarcini nedorite în rândul adolescentelor

Argumentul proiectului, realizat în perioada 2002-2003 (guvernarea Adrian Năstase) punea accent pe „formarea atitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos”, cu obiectivul de a „promova sănătatea şi starea de bine a elevilor, dezvoltarea lor personală şi prevenţia”.

Se cita de asemenea un Studiu al Sănătăţii şi Reproducerii realizat în 1999 cu asistenţă tehnică internaţională care a arătat că „discuţiile cu părinţii şi orele de educaţie sexuală  din  şcoli par să fi avut un efect notabil asupra cunoştinţelor  despre utilizarea metodelor contraceptive”, concluzionând că „eforturile de a lărgi activităţile de educaţie sexuală trebuie continuate”.

Programa şcolară pentru materia opţională „Educaţie pentru Sănătate a fost aprobată în 2004, prin Ordinul Ministrului Nr.4496/11 august. Un demers cu totul lăudabil, am putea spune. Totuşi, ca materie opţională, este în general ignorată, iar discuţiile despre sex cad în cele din urmă în sarcina diriginţilor, care pot sări la rândul lor peste aspectele considerate şi în ziua de astăzi „ruşinoase”, deopotrivă de părinţi şi pedagogi. Tabuurile şi jena de a pune întrebări sunt însuşite apoi de copii şi adolescenţi, motiv pentru care numărul cazurilor de fetiţe-mame şi incidenţa bolilor cu transmitere sexuală cresc la nivel naţional. Să nu uităm că trăim într-o ţară în care reclamele la prezervative se difuzează numai după ora 24.

Subiectele abordate de programa disciplinei „Educaţie pentru Sănătate” variază de la:

  • noţiuni elementare de anatomie şi fiziologie – dezvoltarea în perioada copilăriei;
  • igienă şi îngrijire personală;
  • prevenţie HIV/SIDA, TBC etc.;
  • timp liber;
  • curăţenie acasă şi la şcoală;
  • autocunoaştere şi control al emoţiilor;
  • solidaritate cu persoanele cu nevoi speciale;
  • alimentaţie sănătoasă;
  • diferenţele dintre băieţi şi fete;
  • consumul de substanţe toxice;
  • forme de agresivitate la şcoală.

Şi asta doar la clasa I şi a II-a, pentru că până la clasa a VIII-a se adaugă:

  • noţiuni de bază despre sistemul reproducător;
  • efectele poluării şi importanţa selectării deşeurilor;
  • încrederea de sine;
  • drepturile consumatorului;
  • prietenie şi iubire;
  • vocaţie profesională;
  • efortul intelectual;
  • atitudini faţă de debutul vieţii sexuale;
  • dependenţa de droguri şi medicamente;
  • contracepţie, sarcini nedorite şi avort;
  • prim-ajutor;
  • violenţă în familie;
  • abuz sexual;
  • violenţa în mass-media;
  • traficul de fiinţe umane.

În clasele IX-XII, elevii ar trebui să afle cât mai multe lucruri despre:

  • cauzele care duc la apariţia cancerului, modalităţi de prevenţie, depistare timpurie;
  • nevoile organismului în perioada adolescenţei;
  • exerciţiul fizic anti-stres şi anxietate, oboseală şcolară;
  • standarde de calitate a mediului, genofondul;
  • normalitate şi tulburare psihică;
  • dificultăţi de adaptare la societatea modernă;
  • vulnerabilitatea;
  • comportamente adictive (dependenţa de jocuri pe calculator sau sporturi extreme);
  • negocierea şi rezolvarea conflictelor şi a situaţiilor de criză;
  • stigmatizarea şi consecinţele ei, creşterea toleranţei faţă de persoanele cu probleme de sănătate mintală;
  • luarea deciziilor şi asumarea consecinţelor;
  • deprinderi de viaţă independentă;
  • comportamente agresive şi autoagresive;
  • identitatea de gen şi discriminarea de gen;
  • factorii care perturbă metabolismul – adolescenţii au tot mai des probleme ponderale;
  • cure de slăbire, bulimie, anorexie;
  • impactul alimentelor în starea de sănătate – boli asociate alimentaţiei greşite;
  • planificare familială;
  • comunicare şi responsabilitate în relaţia de cuplu;
  • drogul ca falsă soluţie a problemelor individului; abuz, dependenţă, sevraj;
  • legislaţie cu privire la consum, trafic şi deţinere de droguri;
  • consecinţele accidentelor, violenţei şi abuzului, în plan individual şi social;
  • reacţii necontrolate şi tehnici de autocontrol pentru agresori şi cei agresaţi;
  • noţiuni de bioetică – eugenie, eutanasie, sfaturi genetice; fertilizare „in vitro” – FIV; donare şi transplant de organe; clonare;
  • drepturile copilului şi ale familiei;
  • avort, abandon, pruncucidere;
  • consiliere pre şi post-testare HIV/SIDA;
  • disfuncţii sexuale la bărbat şi femeie;
  • diagnoză prenatală;
  • identitate şi orientare sexuală;
  • legislaţie cu privire la sexualitate;
  • prostituţie, pornografie.

 

De ce „nu”

Societatea se teme că, cu cât copiii sau adolescenţii află mai multe despre sex, se vor grăbi să îşi înceapă viaţa sexuală. Un studiu realizat de producătorul de prezervative DUREX în 2010 arată că, de fapt, tinerii care primesc din timp o educaţie sexuală adecvată îşi încep viaţa sexuală mai târziu şi au un număr mai redus de parteneri (Research Findings on Programs to Reduce Teen Pregnancy and Sexually Transmitted Diseases este o altă cercetare pe marginea subiectului). Studiul Ei nu vor şti dacă noi nu le vom spune demonstrează un nivel ridicat de ignoranţă la nivelul ţărilor din Europa referitor la bolile cu transmitere sexuală (BTS). În România, de exemplu, patru din zece tineri (40,3%) cred că pot contacta o astfel de boală de pe scaunul toaletei. Pe de altă parte, mai mult de jumătate din tinerii români consideră că profesorii nu sunt suficient de pregătiţi pentru a preda lecţii de educaţie sexuală.

Intenţiile programei de educaţie sexuală din cadrul Educaţiei pentru Sănătate sunt nevinovate, subliniază şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei. „Aş vrea să subliniez că noi nu încurajăm începerea vieţii sexuale la aceste vârste dar, dacă se întâmplă, vrem să fie în cunoştinţă de cauză. Pentru consiliere cu fiecare în parte, dirigintele şi consilierul şcolar este responsabil. Însă acum, în ceea ce priveşte riscurile începerii vieţii sexuale, boli venerice, toate acestea trebuie prezentate de către medicul de familie, lui îi revine responsabilitatea", explica şi responsabilul de proiect în minister Dana Călugăru.


Câte ceva şi despre clasa pregătitoare

Potrivit proiectului supus dezbaterii publice luna trecută, curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă a limbajului  şi comunicării, precum  şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare. Disciplina se numeşte în cazul copiilor de 5-6 ani „Educaţie pentru societate” şi atinge într-o mică măsură primele noţiuni destinate clasei I.

Din proiect:

Norme de conduită în societate

  • Reguli de politeţe: formule de salut, formule de adresare şi de mulţumire, reguli elementare în conversaţie.
  • Norme de conduită în contexte de viaţă: la  şcoală, în familie, pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în sala de spectacole, în excursie, la muzeu, în raport cu mediul etc.
  • Norme de igienă personală.

Comportamente moral-civice

  • Comportamente moral-civice bazate pe respect faţă de sine  şi faţă de ceilalţi, cinste, sinceritate, grijă faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de lucrurile încredinţate.
  • Comportamente bazate pe lipsă de respect, necinste, lipsă de sinceritate, neglijenţă faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de lucrurile încredinţate.

Grupuri de apartenenţă

  • Familia.
  • Grupul de învăţare.
  • Grupul de prieteni.

Locul de apartenenţă

  • Localitatea, domiciliul.
  • Tradiţii locale.
Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 31°C 33°C
IASI 32°C 32°C
CLUJ 31°C 31°C
CONSTANTA 27°C 29°C
CRAIOVA 30°C 32°C
BRASOV 29°C 30°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 25 Iunie 2019, 10:48
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 25-06-2019
Deschidere: 8625.92
Maxim: 8685.8
Mimim: 8619
Variatie: 0.16%
SNP
0.38
1.17%
TLV
2.37
0.21%
BRD
12.34
1.29%
BVB
22.00
1.36%
TGN
349.00
0.71%
SNG
31.85
0.16%
TBM
0.36
0.28%
SNN
10.72
0.56%
PREB
0.40
5.18%
DIGI
29.50
1.02%
ARHIVĂ ȘTIRI