Zeci de animale sunt îngrijite la marginea Bucureștiului în singurul Centru de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice din Sudul României. O echipă formată din câțiva oameni tineri, pasionați și dedicați încearcă să ofere o șansă de supraviețuire și posibilitatea întoarcerii în sălbăticie animalelor aflate în dificultate.
Pe lângă ajutorul medical, specialiștii de aici coordonează și susțin diferite proiecte de monitorizare, cercetare și gestionare a populațiilor și patologiilor animalelor sălbatice din mediul urban și periurban. De asemenea, oferă consultanță telefonică de specialitate persoanelor care întâlnesc animale și nu știu ce ar trebui să facă să facă pentru ele.
Sfârșitul primăverii este cea mai încărcată și solicitantă perioadă a anului, perioada puilor.
Odată cu urbanizarea excesivă, s-a creat un mediu de interacțiune continuă om-animal în care, de multe ori, animalele au de suferit. Pentru a diminua acest impact negativ față de animalele sălbatice, echipa Centrului de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice răspunde solicitărilor în teren și oferă consultanță în probleme ce privesc interacțiunea om-animal, primul ajutor și transportul în siguranță a animalelor sălbatice în impas de supraviețuire.
Din 2014 până în prezent, Fundația Visul Luanei a oferit îngrijiri pentru aproximativ 2000 de animale sălbatice din peste 40 de specii. Dintre acestea un procent de aproximativ 35% au fost reabilitate și eliberate.
La Centrul de Salvare și Reabilitare animalele sălbatice sunt îngrijite gratuit, cea mai mare parte a costurilor fiind suportate din fonduri personale și donații.
Oana, studentă în ultimul an a Facultății de Medicină Veterinară, sfătuiește persoanele care găsesc pui de animale sălbatice să nu intervină decât în momentul în care sunt sigure că părinții nu mai sunt în zonă și nu se mai pot ocupa de pui. Sunt foarte multe cazuri în care animăluțele sunt luate de lângă părinți fără să fie nevoie, cum este cazul iepurilor de câmp, care își lasă puii singuri chiar și toată ziua, al căprioarelor și chiar al ciorilor. Puii de cioară sunt îngrijiți de părinți chiar și la sol, explică Oana. Ea ne recomandă să luăm legătura cu un specialist și să întrebăm dacă este cazul să intervenim sau nu. În mod normal dacă nu are vreo patologie sau vreo rană, nu trebuie intervenit.
Primăvara mulți pui de pasăre cad sau zboară din cuiburi și pot fi găsiți la sol. Acest lucru nu înseamnă că ei sunt bolnavi sau abandonați și că trebuie neapărat să fie “salvați”. Poate să însemne că sunt în procesul natural de învăţare a zborului iar părinții lor sunt în apropiere. În cazul unui pui de ciuf de pădure, mierla sau coţofană care are penajul parțial sau complet format și nu prezintă probleme medicale evidente (fracturi, sângerări, aripi atarnând) cel mai bun lucru este să-l lăsați în pace. Încercați să asigurați ca în zonă să nu apară câini, pisici sau copii și să împiedice părinții puiului de pasăre să îl hrănească.
Dacă puiul de pasăre este acoperit de puf, cel mai probabil acesta a căzut din cuib și atunci puteţi încerca să îl puneți la loc. Localizați cuibul, luați puiul într-un prosop sau cu mănuși, așezați-l în cuib și observați de la distanță dacă apar părinții. Dacă vă este imposibil să urcați până la cuib îl puteți lăsa la înălțime pe o cracă. În mod normal părinții se vor întoarce în mai puțin de o oră să îl hrănească.
Dacă sunteţi siguri că puii sunt orfani şi incapabili să aibă grijă de ei înşişi, trebuie să interveniţi. Cel mai indicat este să cereți ajutorul oamenilor care au experienţă cu astfel de animale.
La Centrul de Salvare și Reabilitare îngrijite diverse specii de animale sălbatice: broaște testoase, arici, bursuci, jderi, vulpi, bufnițe, pescăruși, ciori, coțofene, etc.