NY Times: O provocare rară pentru cenzura chineză. Furie în fortăreața „Zero Covid” din Shanghai

Furia și anxietatea din cauza lockdown-ului de la Shanghai, intrat acum în a patra săptămână, au reprezentat o provocare rară pentru puternicul aparat de propagandă al Chinei, care este esențial pentru capacitatea Partidului Comunist de a înăbuși disidența. Pe măsură ce varianta Omicron continuă să se răspândească în toată țara, oficialii au promovat o narațiune triumfalistă a răspunsului lor la Covid (tactica „Covid Zero”), și anume că doar guvernul chinez a avut voința de-a înfrunta și de-a opri virusul, scrie The New York Times.

Dar în rândul populației, care plătește prețul acestui desant propagandistic, povestea nu mai are efect.

Furia publică, dacă nu va fi controlată, ar putea reprezenta cel mai mare test politic pentru conducerea Chinei de când a început focarul. Președintele Xi Jinping și-a mizat legitimitatea pe controlul draconic pandemiei, un mesaj care a fost amplificat în vederea alegerilor din toamnă, când se așteaptă să revendice un al treilea mandat, o situație fără precedent.

De când a început lockdown-ul din Shanghai, locuitorii de acolo au criticat măsurile dure care au dus la o penurie de alimente, la îngrijire medicală întârziată, la condiții de carantină inadecvate și chiar la „sigilarea” caselor cu garduri, ca în lagărele de muncă din al Doilea Război Mondial.

Oficialii au răspuns cu rețeta lor obișnuită, cenzurând postările critice, inundând mass-media de stat cu povești pozitive și dând vina pe „forțele străine” pentru împrăștierea de știri false. Dar departe de-a opri furia, au alimentat-o.

O luptă de tranșee împotriva cenzorilor

New York Times scrie că locuitorii au compilat imagini din viața lor de zi cu zi, care arată mâncarea putrezită sau certurile la cuțite cu oficialii locali, respingând povestea autorităților despre un răspuns ordonat și heirupist față de focar. S-au unit pentru a reposta conținutul șters cu o viteză și o „inteligență strategică” ce au copleșit capacitatea cenzorilor de-a ține pasul. Chiar și unii membri ai elitei politice și academice au sugerat că propaganda guvernului despre cazul Shanghai îi afectează credibilitatea.

Eșecul instrumentelor tipice de control narativ vorbește în parte despre statutul Shanghai-ului, care este centrul multor elite experte în internet. Dar subliniază și caracterul urgent al plângerilor. Acestea nu sunt criticile politice abstracte sau știrile unice pe care mașina de propagandă a devenit expertă în a le sufoca sau deforma. Ele se nasc din scenarii de viață și de moarte, cu o imediatețe greu de eradicat de către cenzori.

„Realitatea este că, în ultimii câțiva ani, propaganda oficială a avut destul de mult succes sau, mai precis, rar a întâmpinat o respingere atât de puternică”, a explicat Fang Kecheng, profesor de jurnalism la Universitatea Chineză din Hong Kong. „Putem vedea că aceasta nu este o situație obișnuită. Temperatura opiniei publice este foarte diferită.”

Furia și tristețea din Shanghai au atins un nou apogeu weekendul trecut, când un număr mare de oameni au diseminat un videoclip care relatează experiențele nefaste ale locuitorilor din cauza eșecului autorităților. Videoclipul de șase minute, intitulat „Vocile lui aprilie”, a suprapus imagini alb-negru ale orizontului orașului cu înregistrări vocale din ultima lună: rezidenți care scandează către guvern să furnizeze provizii; un fiu care se roagă ca tatăl său bolnav să fie internat la spital; o funcționară înlăcrimată care îi explică cuiva la telefon că și ea este epuizată și neputincioasă.

Clipul, postat pentru prima dată de un utilizator anonim, a fost rapid eliminat. Dar utilizatorii au început un joc de-a șoarecele și pisica pentru a-l feri de atenția cenzorilor, încorporându-l în imagini separate sau adăugându-l în format audio peste clipuri fără legătură cu subiectul. Într-o postare, videoclipul a fost redat pe un computer de desene animate vizionat de SpongeBob SquarePants în spatele Krusty Krab.

Amploarea cenzurii necesare pentru a reduce la tăcere disidența este „prea mare de data aceasta”, potrivit Xiao Qiang, cercetător în domeniul libertății pe internet la Universitatea din California, Berkeley. El a comparat ștergerea videoclipului și a altor plângeri de la Shanghai cu eforturile masive de-a  șterge doliul pentru Li Wenliang, medicul din Wuhan care a fost abuzat de poliție pentru că a emis un avertisment timpuriu despre focar, murind apoi din cauza coronavirusului.

„Cenzura este mai eficientă decât acum doi ani, dar asta arată limita sa. Ei nu pot rezolva rădăcina problemei. Oamenii văd că guvernul poate greși până la punctul unui dezastru”, a spus Xiao.

„La La Land”

Când presa de stat a lăudat construirea de mari spitale improvizate pentru a găzdui pacienții sau contactele lor apropiate, rezidenții și-au exprimat imediat părerea. Într-un podcast de săptămâna trecută, doi tineri din Shanghai, care fuseseră recent trimiși în acele structuri spitalicești, au descris că au văzut pacienți mai în vârstă sau cu dizabilități care se chinuiau să folosească toalete înghesuite sau rugau să fie trimiși la un spital adevărat.

Un articol despre podcast a fost cenzurat peste două zile, dar nu înainte de a fi vizionat de peste 10 milioane de ori, potrivit unei postări pe blog.

O altă tactică robustă pentru autorități a fost de obicei învinuirea forțelor străine, care intenționează să submineze China. Dar și clișeul acesta s-a prăbușit. Când un hashtag care atacă recordul Statelor Unite în domeniul drepturilor omului a început să fie popular pe rețelele de socializare chineze, unii l-au reutilizat ca o modalitate de a se plânge de China, enumerând problemele recente și atribuindu-le sarcastic Americii. Titlul filmului „La La Land” a fost cenzurat după ce unii utilizatori l-au folosit pentru a face aluzie la o declarație, cea în care un purtător de cuvânt al ministerului de externe, Zhao Lijian, le-a spus jurnaliștilor străini că ar trebui să fie fericiți că locuiesc în China, deoarece au beneficiat de controalele Chinei împotriva Covid-19.

Uneori, scepticismul publicului față de linia oficială a fost atât de intens încât a forțat autoritățile să răspundă.

La începutul acestei luni, un canal de televiziune din Shanghai și-a anunțat intenția de-a difuza o emisiune de varietăți plină de fast propaganditic, cu cântece și dans, care sărbătorește răspunsul guvernului la focar. Dar după o reacție furioasă online, canalul a amânat difuzarea. „Salutăm feedback-ul prețios al tuturor”, a scris televiziunea pe Weibo.

Câteva zile mai târziu, CCTV, postul de stat, a arătat un videoclip cu cumpărători trecând pe lângă grămezi de legume într-un magazin alimentar din Shanghai. Mulți i-au acuzat că au montat filmările, invocând propria lor incapacitate de a-și părăsi casele sau de-a obține mâncare. În cele din urmă, guvernul de la Shanghai a emis o declarație în care jura că filmările erau autentice.

„Să vină vremurile grele”

Oficialii încearcă acum aceeași tactică la Beijing, în ciuda succesului lor limitat la Shanghai. În weekend, unele articole care arătau fotografii cu rafturile goale ale magazinelor alimentare și cozile lungi la casele de marcat au fost cenzurate.

Dar nici cei însărcinați cu transmiterea mesajului oficial nu au scăpat de neliniștea pe care a inspirat-o Shanghai.

Duminică, Liu Xin, o reporteră din Beijing a unui canal de televiziune de stat, a scris pe rețelele de socializare că și-a făcut aprovizionare cu alimente, precizând „E rândul Beijing-ului” și „să vină vremurile grele” alături de imagini cu rafturi goale. (Până a doua zi, ea ștersese postarea și încărcase fotografii ale unui magazin aparent complet aprovizionat.)

Alte instituții oficiale au ales să nu recunoască deloc temerile față de un nou lockdown.

În timp ce unii rezidenți din Beijing s-au grăbit să cumpere congelatoare suplimentare, pentru a putea stoca mai multe alimente, tabloidul Beijing Evening News, administrat de stat, a scris un scurt articol despre creșterea achizițiilor de electrocasnice. În articol se menționa că un comerciant vânduse duminică peste 300 de congelatoare – echivalentul vânzărilor obișnuite într-o lună.

Dar în articol nu era menționată epidemia: „Motivul principal pentru vânzările de congelatoare este că volumul lor este relativ mic și prețul ieftin, deci e un bun supliment pentru frigiderele de uz casnic”.