NY Times: Cum se va termina războiul? Victoria împotriva lui Putin nu înseamnă același lucru în toate țările

La trei luni de la declanșarea invaziei ruse, SUA și aliații săi dezbat în șoaptă o dilemă inevitabilă: cum se termina? – scrie The New York Times.

27 Mai 2022, 13:09 (actualizat 27 Mai 2022, 13:56) Știrile TVR |
Foto: Volodimir Zelenski/Facebook

În ultimele zile, președinți și premieri, precum și liderii Partidului Democrat și Republican din Statele Unite, au cerut de urgență o victorie în Ucraina. Dar, dincolo de aparențe, mocnesc reale diviziuni despre cum ar trebui să arate victoria. Coincid definițiile în America, Europa și, cel mai important, în Ucraina?

După trei luni de unitate remarcabilă față de invazia rusă - care a culminat cu un flux de arme letale în mâinile trupelor ucrainene și cu o gamă largă de sancțiuni financiare la care aproape nimeni nu se aștepta, mai ales Vladimir Putin -, fisurile apărute în privința următoarelor mișcări sunt notabile.

În centrul lor se află o dezbatere fundamentală, și anume dacă proiectul de trei decenii de integrare a Rusiei ar trebui să se încheie. Într-un moment în care SUA se referă la Rusia ca fiind un stat paria ce trebuie izgonit din economia mondială, alții, în mare parte din Europa, avertizează asupra pericolelor izolării și umilirii lui Putin.

Această temă se desfășoară pe măsură ce ambițiile americane se extind. Ceea ce a început ca un efort de-a se asigura că Rusia nu va avea o victorie ușoară în Ucraina, s-a schimbat de îndată ce armata rusă a început să comită eroare după eroare, nereușind să cucerească Kievul. Administrația americană vede acum o șansă de a pedepsi agresiunea rusă, de a-l slăbi pe Putin, de a consolida NATO și de a trimite și un avertisment Chinei. America vrea să demonstreze că agresiunea nu este răsplătită cu câștiguri teritoriale.

În urmă cu trei luni, obiectivul strategic al lui Putin a fost să cucerească toată Ucraina, crezând că va putea obține victoria în doar câteva zile. Când a eșuat într-un mod spectaculos, el s-a reorientat spre Planul B, retrăgându-și forțele în estul și sudul Ucrainei. Atunci a devenit clar că nu putea lua orașe cheie precum Harkov și Odesa. Acum, bătălia a ajuns în Donbas, inima sumbră și industrială a Ucrainei, o zonă relativ mică în care a obținut deja câștiguri, inclusiv preluarea brutală Mariupolului și o conexiune pe uscat către Crimeea. Cea mai mare pârghie a sa este blocada impusă porturilor de care Ucraina are nevoie pentru a-și exporta grâul și alte produse agricole, un pivot al economiei ucrainene și o sursă majoră de hrană pentru lume.

Până acum, nu există încă vreun semn că Putin este dispus să treacă la negocieri. Dar presiunea va crește pe măsură ce sancțiunile îi vor afecta exporturile de energie, iar întreruperea componentelor vitale îi împiedică producția de armament pentru armata sa epuizată.

„Putin, fie că ne place sau nu, va trebui să aducă acasă niște slănină, iar Mariupol este o felie mică, dar până la urmă e o felie”, a spus într-un interviu recent Dov S. Zakheim, un fost oficial înalt din Departamentul american al Apărării.

Biden vrea paralizarea Rusiei

În primele două luni de război, președintele Biden și consilierii săi de top au vorbit în mare măsură despre a oferi Ucrainei orice ajutor de care are nevoie și despre pedepsirea Rusiei cu sancțiuni fără precedent.

Din când în când, au existat indicii de obiective mai ample care depășeau împingerea Rusiei înapoi în propriile sale granițe. Chiar înainte de invazie, Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al președintelui, a avertizat că dacă Rusia va încerca să ia cu forța Ucraina, „puterea și influența pe termen lung îi vor fi diminuate”.

Dar pe 25 aprilie, secretarul Apărării, Lloyd J. Austin al III-lea, vorbind cu o claritate care i-a luat prin surprindere pe colegii săi, a recunoscut că Washingtonul își dorește mai mult decât o retragere a Rusiei. Își dorește ca armata rusă să fie permanent deteriorată.

„Vrem să vedem Rusia slăbită în măsura în care nu va mai putea face genul acesta de lucruri”, a spus Austin.

Apoi, săptămâna trecută, la Varșovia, ambasadorul SUA la NATO, Julianne Smith, fost consilier de securitate națională al lui Biden, a declarat: „Vrem să vedem o înfrângere strategică a Rusiei”.

Acum, la întâlnirile cu europenii și în declarațiile publice, oficialii administrației articulează obiective mai specifice. Primul este acela că Ucraina trebuie să iasă la lumină ca fiind un stat vibrant, democratic, exact ceea Putin caută să zdrobească. Al doilea este obiectivul adesea repetat al lui Joe Biden de a evita un conflict direct cu Rusia. „Asta s-ar numi al Treilea Război Mondial”, a spus Biden în repetate rânduri.

În Europa, unitatea începe să se fractureze

NATO și Uniunea Europeană au fost surprinzător de unite până acum în sprijinirea Ucrainei, atât cu sancțiuni economice dureroase la adresa Rusiei, cât și prin furnizarea unei cantități tot mai mari de arme ucrainenilor, însă nu şi avioane de luptă sau tancuri avansate.

Dar această unitate este acum sub presiune. Ungaria, care a susținut cinci pachete de sancțiuni anterioare, a renunțat la un embargo asupra petrolului rusesc. Iar europenii nici măcar nu încearcă, cel puțin deocamdată, să-și reducă importurile de gaz rusesc.

Diviziunile sunt vizibile și în privinţa obiectivelor de război.

Liderii din Europa Centrală și de Est, cu experiența îndelungată a dominației sovietice, au opinii puternice despre înfrângerea Rusiei – chiar și respingând ideea de a discuta cu Putin. Premierul Estoniei, Kaja Kallas, și prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, îl tratează ca pe un criminal de război, așa cum a făcut-o și Biden.

Însă Franța, Italia și Germania, cele mai mari și mai bogate țări din UE, sunt îngrijorate de un război lung și tot mai nervoase din cauza posibilelor daune aduse propriilor economii.

Opțiunea lui Zelenski: integritatea teritorială sau război de uzură

Zelenski a avut grijă să nu-și extindă obiectivele spre o degradare mai mare a regimului Putin. El a spus în repetate rânduri că dorește ca rușii să fie împinși înapoi, în pozițiile de dinainte de 24 februarie, când a început invazia rusă pe scară largă.

Numai în aceste condiții, a spus președintele ucrainean, țara sa va fi pregătită să negocieze din nou serios cu Rusia despre o încetare a focului și o înțelegere. Volodimir Zelenski a reafirmat în această săptămână că războiul va trebui să se încheie cu o soluție diplomatică, nu cu o victorie militară de anvergură.

Dar chiar și aceste obiective sunt considerate de unii oficiali europeni și experți militari ca fiind ambițioase. Pentru a ajunge acolo, Ucraina ar trebui să recupereze Hersonul și orașul devastat Mariupol. Ar trebui să izgonească Rusia din coridorul terestru către Crimeea și să o oprească din anexarea unor părți mari din Donețk și Lugansk.

Mulți experți se tem că aceste obiective depășesc capacitatea Ucrainei.

Ucraina s-a descurcat remarcabil în prima fază a războiului, dar Donbas este foarte diferit. Pentru o ofensivă este nevoie, în mod normal, de un avantaj de 3 la 1, strict în privința soldaților, lăsând armamentul greu deoparte, pe care Ucraina nu îl deține acum. Rușii obțin câștiguri lente, dar progresive, chiar dacă ele vin la pachet cu piederi mari.

 

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN RĂZBOI ÎN UCRAINA
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 31°C 30°C
IASI 26°C 29°C
CLUJ 23°C 25°C
CONSTANTA 26°C 29°C
CRAIOVA 27°C 26°C
BRASOV 25°C 26°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI