Numărul angajaților care pot lucra de acasă variază mult în zona euro

Aceasta este una dintre concluziile unui articol privind impactul Covid-19 pe piața muncii din următorul buletin economic al Băncii Centrale Europene, care a fost realizat de Robert Anderton, Vasco Botelho, Agostino Consolo, Antonio Dias da Silva, Claudia Foroni, Matthias Mohr şi Lara Vivian și publicat miercuri.

Cota de angajaţi a căror muncă poate fi desfăşurată de acasă, în UE, depăşeşte 50% în regiuni din Belgia, Franţa, Luxemburg şi Suedia, dar este de numai 20% în unele regiuni din Spania, Grecia şi România, conform datelor BCE.

De asemenea, numărul angajaților care lucrează de acasă în mod regulat sau ocazional variază mult între regiuni, cu un procent de 70% în Stockholm, şi 45% în Paris, dar numai 10% în Italia.

Aceste diferențe care existau înainte de pandemie demonstrează că „sunt diferite grade de pregătire pentru a implementa rapid telemunca ca şi modalitate de a combate pandemia în regiunile europene”, din cauza diferitelor norme sociale și stigmatelor legate de munca de acasă, consideră economiștii BCE.

Pandemia a produs o deplasare a muncii de la birou la telemuncă

Telemunca viza 33% dintre angajați în 2019, dar mai puțin de 10% dintre angajații cu posibilitatea de a lucra de acasă au afirmat că o făceau frecvent sau uneori, ceea ce reprezintă un procent de 3,3% dintre angajați.

„Acest lucru s-a schimbat odată cu pandemia şi perioadele de izolare, în timpul cărora peste o treime dintre europeni au început să lucreze de acasă”, se menționează în articol.

În primele luni de la izbucnirea pandemiei, telemunca a fost un sprijin pentru anumite sectoare, în special în cazul lucrătorilor cu un nivel de educație mai ridicat.

Economiştii BCE estimează că „pandemia va accelera transformarea digitală în curs a economiei din zona euro, iar telemunca şi utilizarea tehnologiei digitale vor deveni mai importante”.

De asemenea, aceștia consideră că telemunca poate atenua costurile economice ale politicilor care obligă la izolare şi distanţare socială.

O mare parte dintre angajații care au lucrat de la distanță în timpul pandemiei o făcuseră și anterior.

Joburile unde este posibilă telemunca vizează angajații din bănci, pe cei din domeniul IT și comunicații și o mare parte a managerilor și experților.

Dar alte meserii presupun prezența la locul de muncă, precum cele de vânzători, angajați din domeniul curățeniei sau din sănătate.

În 2019, locurile de muncă cu posibilitatea lucrului de la distanţă vizau 33% dintre angajaţi şi 46% din sursa de venit anuală în zona euro, ceea ce sugerează că telemunca este predominantă în cazul joburilor bine plătite, potrivit datelor BCE, mai scrie EFE.

În zona euro, procentul angajaţilor care pot lucra de acasă este cel mai ridicat în sectorul IT&comunicaţii (83 %) şi cel mai scăzut în agricultură (7%), deşi aceste joburi din agricultură ce pot fi desfăşurate de acasă reprezintă aproape a cincea parte din toate veniturile din sectorul agricol.

Sectoarele unde mai mult de 40% dintre angajați pot lucra de la distanță, precum educaţie, activităţi financiare, administraţie publică, sectorul imobiliar şi alte activităţi administrative reprezintă 30% din locurile de muncă totale din zona euro.

Restul de 70% se distribuie între sectoare unde telemunca este o opțiune pentru un procent de până la 25% dintre angajați.

sursa agerpres