Novaia Gazeta: Africa de Sud, între ciocan și nicovală. Va fi arestat Putin dacă își va face apariția la summitul BRICS din august?

Numai că, în urmă cu ceva vreme, Curtea Penală Internațională (CPI) i-a pus bețe în roate președintelui rus Vladimir Putin, emițând un mandat de arestare împotriva sa, acesta fiind suspectat de comiterea de crime de război în Ucraina.

Africa de Sud încearcă acum să găsească o cale de ieșire din această încurcătură, găsind un echilibru între dorința de a nu jigni Moscova și pe Putin personal și responsabilitatea de a-și respecta obligațiile internaționale asumate în temeiul Statutului de la Roma care a instituit CPI. Președintele sud-african Cyril Ramaphosa va participa probabil la summitul Rusia-Africa de la sfârșitul lunii iulie pentru a găsi un posibil compromis pentru toate părțile implicate. Zvonurile sugerează că summitul BRICS ar putea chiar să fie mutat în China.

Novaia Gazeta Europa a vorbit cu experți sud-africani pentru a înțelege situația: ce se întâmplă acum în țară, dacă Putin va putea participa la summit și ce influență pot exercita SUA și UE asupra Pretoriei.

Raportul uluitor potrivit căruia Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin, suspectat de implicare în deportarea ilegală a copiilor din Ucraina, a pus Africa de Sud într-o adevărată încurcătură. Țara va găzdui un summit obișnuit al BRICS în august 2023, la care sunt așteptați să participe toți liderii blocului, inclusiv președintele rus. Numai că Africa de Sud este semnatară a Statutului de la Roma – un tratat internațional care a înființat CPI – ceea ce înseamnă că autoritățile naționale vor fi obligate din punct de vedere legal să îl rețină pe Putin imediat după ce acesta coboară din avion și să îl extrădeze în Olanda.

Acesta este motivul pentru care un eveniment foarte banal, care rareori atrage prea multă atenție în afara statelor membre ale uniunii, a ocupat brusc un loc de frunte pe agenda internațională. Miza devine din ce în ce mai mare de la o oră la alta pentru toate părțile interesate.

Pentru Putin, acest summit va servi ca o oportunitate strălucită de a sfida comunitatea internațională, arătând lumii că încercările recente de a izola Rusia au eșuat. Pentru CPI, este un test al autorității sale.

Occidentul așteaptă cu nerăbdare summitul ca pe o mare șansă de a-l aduce în fața justiției pe cel care a ordonat invadarea la scară largă a Ucrainei. Între timp, Africa de Sud pare să încerce să treacă un examen de echilibristică: va reuși țara să își mențină legăturile cu Rusia fără a-și ruina reputația internațională?

Durerea de cap a Pretoriei

Cuvântul cel mai potrivit care ne vine în minte atunci când încercăm să descriem reacția Africii de Sud la posibila sosire în țară a lui Putin în calitate de persoană căutată de CPI este tulburare.

La 19 martie, aproape imediat după emiterea mandatului de arestare, purtătorul de cuvânt al președintelui sud-african, Vincent Magwenya, a declarat că guvernul „va rămâne angajat cu diverse părți interesate și relevante în ceea ce privește summitul și alte aspecte legate de acesta”. La 23 martie, ministrul de externe Naledi Pandor a confirmat că Putin a fost invitat la eveniment, adăugând, la 24 martie, că Pretoria așteaptă „un aviz juridic actualizat în această privință”, dar „continuă să fie un stat membru al Tratatului de la Roma”. În același timp, Pandor a deplâns faptul că CPI dă dovadă de „standarde duble”.

Haosul s-a intensificat și mai mult după ce Cyril Ramaphosa a anunțat, la 25 aprilie, că Africa de Sud va renunța la Statutul de la Roma. Această declarație derutantă a fost întâmpinată cu o reacție și mai derutantă: câteva ore mai târziu, biroul lui Ramaphosa a publicat o dezmințire a anunțului, afirmând că a fost vorba de „o eroare”.

În cele din urmă, Ministerul de Externe al Africii de Sud a emis o scurtă declarație în care a precizat că toți membrii reuniunii ministeriale și ai summitului liderilor BRICS vor beneficia de imunitate diplomatică. Agenția a susținut că aceasta este „procedura standard” pentru toate conferințele și summiturile internaționale, indiferent de nivelul de participare. Cu toate acestea, Alianța Democratică, principalul partid de opoziție din Africa de Sud, a pus la îndoială această decizie și a emis o declarație la 31 mai, care conținea o confirmare din partea agenției de afaceri externe că „imunitatea diplomatică nu i se va aplica lui Putin, iar mandatul său de arestare rămâne executoriu”. Mai mult, un oficial de rang înalt, Obed Bapela, a declarat pentru BBC că guvernul intenționează să modifice legile naționale pentru a decide în mod independent dacă să aresteze pe cineva la cererea CPI. „În iunie, vom prezenta legea în parlament”, a promis el. Cu toate acestea, deocamdată nu a fost depusă nicio moțiune în parlamentul național.

Pe fondul acestei agitații politice și diplomatice, diverse instituții media au publicat articole, făcând lumină asupra negocierilor din culise care au loc între Pretoria și Moscova. The Sunday Times, de exemplu, a relatat că guvernul sud-african i-a cerut lui Vladimir Putin să stea departe de țară și de summit, îndemnându-l să ia parte la acesta prin Zoom.

„Nu avem opțiunea de a nu-l aresta pe Putin. Dacă va veni aici, vom fi obligați să-l reținem”, a declarat una dintre surse pentru Sunday Times. Reuters a notat ulterior că summitul poate fi chiar mutat în China pentru a se fenta cererea de arestare a CPI.

Kremlinul este în mod tradițional mut cu privire la planurile lui Putin. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, un maestru în a face declarații fără a spune nimic de valoare sau de substanță, decizia privind călătoria președintelui rus în Africa de Sud „nu a fost încă luată”, dar pregătirile „se desfășoară conform planului”.

Peskov a adăugat ulterior că „Rusia va lua parte la summit cu un nivel de participare adecvat”. Dacă ne uităm la summitul G20 din 2022, care a avut loc în Indonezia, ne putem aștepta ca orice anunț oficial privind planurile de călătorie ale lui Putin să vină chiar înainte de summitul BRICS.

În 2022, lunile de speculații cu privire la faptul dacă liderul rus va zbura personal în Bali s-au încheiat atunci când Peskov a declarat presei că delegația rusă va fi condusă de ministrul de externe Serghei Lavrov. Situațiile nu sunt însă aceleași: BRICS este un club de state mult mai strâns aliate decât G20, iar motivația lui Putin de a participa personal este mult mai mare acum.

Prietenia împotriva Occidentului

În ciuda faptului că imaginea lui Vladimir Putin a devenit deosebit de toxică în ultima vreme, partenerii BRICS ai Rusiei nu se grăbesc să renunțe la presupusul criminal de război. De exemplu, liderul chinez Xi Jinping a călătorit recent la Moscova pentru discuții. Premierul indian Narendra Modi a prezidat o reuniune a Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) la care au participat Putin și Xi și s-a întâlnit cu șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, la New Delhi (chiar dacă relatările din presă sugerează că acesta și-a anulat întâlnirea personală cu Putin din decembrie 2022). Președintele brazilian Lula da Silva a avut recent o convorbire telefonică cu omologul său rus, în cadrul căreia a refuzat să participe la forumul economic SPIEF, nava amiral a lui Putin, de la Sankt Petersburg, dar a confirmat că este pregătit să vorbească cu ambele părți ale conflictului din Ucraina.

În ceea ce privește Africa de Sud, nu se poate observa în prezent nicio răcire semnificativă (sau chiar deloc) a legăturilor. Dimpotrivă, Pretoria nu a susținut nicio rezoluție ONU care să critice acțiunile Rusiei în Ucraina, ministrul sud-african al apărării a zburat la Moscova pentru discuții bilaterale în august 2022, o delegație a partidului de guvernământ al țării a făcut schimb de experiență cu Rusia Unită, în timp ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a vizitat deja Africa de Sud de două ori în 2023.

Cu toate acestea, evenimentul care a atras cea mai mare atenție au fost exercițiile navale trilaterale desfășurate de Rusia, China și Africa de Sud în Oceanul Indian, în apropiere de Durban, în perioada 17-27 februarie, pentru a marca oarecum aniversarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.

Steven Gruzd, șeful proiectului Africa-Rusia din cadrul Institutului sud-african pentru afaceri internaționale (SAIIA), nu consideră exercițiile ca fiind serioase și de mare anvergură, dar este sigur că „Africa de Sud le-a folosit ca pe o oportunitate de a spune: «Avem o politică externă independentă, ni se permite să ne alegem prietenii și dușmanii, nu vă vom lăsa pe voi să ne alegeți prietenii și dușmanii, noi vom decide ce facem ca stat suveran»”.

Ideile de „anticolonialism”, de luptă împotriva hegemoniei „miliardului de aur” și a „dictaturii Occidentului”, pe care Moscova le promovează de ceva vreme, rezonează, de asemenea, cu Africa de Sud. De când a început războiul din Ucraina, aceste teorii și idei au căpătat o nouă dimensiune, în timp ce discursul lui Putin, rostit la ceremonia oficială de anexare a patru regiuni ucrainene în septembrie 2022, a arătat clar că Kremlinul se va poziționa acum ca un lider nou și atrăgător în locul „Occidentului colectiv egoist și lacom”.

Admiterea Pretoriei în BRICS în 2010 a fost în mare măsură o continuare a politicii externe a țării în materie de multilateralism și multipolaritate. „Toate țările BRICS proiectează o poziție ideologică anti-colonială și anti-imperială în politica mondială, iar guvernul sud-african se face ecoul acestor sentimente în politica sa externă”, spune Theo Neethling, profesor și șef al Departamentului de Studii Politice și Guvernanță de la Universitatea Free State. De asemenea, Africa de Sud încearcă să reformeze sistemul global de guvernanță – Consiliul de Securitate al ONU, FMI și Banca Mondială. Pentru a atinge aceste obiective, țara are nevoie de aliați. Aceasta este o posibilă explicație a faptului că Africa de Sud refuză să se distanțeze de Rusia și Putin.

Legăturile istorice cu Rusia adaugă, de asemenea, greutate acestei poziții: Uniunea Sovietică a fost implicată activ în susținerea luptei de eliberare a populației de culoare în timpul apartheidului din Africa de Sud. The Conversation scrie că Moscova susținea puternic, atât financiar, cât și militar, Congresul Național African (ANC), inițial o mișcare de eliberare transformată într-un partid politic care a condus Africa de Sud timp de aproape 30 de ani. Aceste eforturi reprezintă contribuția Rusiei la eventuala cădere a apartheidului, de care mulți oficiali ai ANC își amintesc încă.

Memoria le-a fost reîmprospătată de o donație consistentă de 826.000 de dolari către ANC, primită de la o companie minieră asociată cu oligarhul rus Viktor Vekselberg. Daily Maverick, un ziar local sud-african, susține că „relația cu un presupus insider de la Kremlin este esențială pentru finanțele partidului”, deoarece această companie minieră „este, fără îndoială, cea mai mare sursă unică de finanțare declarată pentru partidul de guvernământ”.

Potrivit Bloomberg, în cadrul summitului, liderii BRICS vor discuta despre potențiala extindere a clubului și despre înființarea unei monede unice „pentru a contracara SUA”. Așadar, dacă războiul din Ucraina și mandatul de arestare al lui Putin de la Curtea Penală Internațională au avut vreun impact asupra armoniei și unității BRICS, publicul larg încă nu l-a sesizat.

Omar al-Bashir 2.0

Nu este prima dată când Africa de Sud se află într-un impas legat de CPI. În 2015, țara a găzduit un summit al Uniunii Africane și l-a primit pe președintele sudanez Omar al-Bashir, care era căutat de Curtea de la Haga din 2008 pentru acuzații de genocid apărute în urma războiului din Darfur, unde ar fi avut loc operațiuni de epurare etnică.

În mod întâmplător, al-Bashir a devenit primul președinte în exercițiu care a fost pus sub acuzare de către Curtea internațională. El a fost invitat să participe la summit în ciuda protestelor societății civile, ale activiștilor și ale organizațiilor pentru drepturile omului din Africa de Sud.

Administrația președintelui de atunci, Jacob Zuma, și-a apărat acțiunile spunând că toți participanții la eveniment au beneficiat de imunitate diplomatică care îi proteja împotriva oricăror repercusiuni legate de aplicarea legii, în calitate de invitați oficiali. La rândul său, CPI a insistat asupra faptului că imunitatea oricărei persoane care face obiectul unui mandat de arestare este suspendată imediat, indiferent dacă țara respectivă a ratificat sau nu Statutul de la Roma.

În cele din urmă, al-Bashir a reușit să se sustragă cu succes detenției în timpul călătoriei sale în Africa de Sud și a părăsit țara după summit.

Activiștii au intentat un proces împotriva guvernului pentru nerespectarea obligațiilor sale internaționale și au câștigat procesul în două instanțe diferite. În 2017, judecătorii CPI au decis că Pretoria a greșit lăsându-l pe al-Bashir să părăsească țara ca om liber. Hotărârea în sine creează un precedent, dar scoate la iveală și o problemă foarte importantă în ceea ce privește jurisdicția acestei instituții internaționale: CPI depinde în totalitate de semnatarii săi pentru a face dreptate. Institutul sud-african pentru studii de securitate (ISS) a scris atunci că „hotărârea este importantă – nu numai pentru că ridică întrebări cu privire la rolul Africii de Sud în justiția internațională, ci și pentru ceea ce spune despre instrumentele slabe din arsenalul CPI pentru a asigura cooperarea statelor”.

Trecem rapid în 2023. Pretoria a încercat din nou să folosească strategia de apărare a imunității diplomatice pentru a-l primi pe Putin la summitul BRICS. Cu toate acestea, presiunea publică a forțat aparent guvernul să revină asupra demersului său și să adauge că Putin nu va fi acoperit de această imunitate. Cu toate acestea, analistul Steven Gruzd crede că Africa de Sud va găsi din nou o soluție pentru a ieși din acest impas și pentru a-și salva fața cât mai mult posibil: „Bănuiala mea este că el [Putin] va veni. Dar se va ajunge la un fel de înțelegere, cumva. Și nu cred că va avea rușinea de a fi arestat în Africa de Sud. Dar s-ar putea să existe provocări legale. Din nou, cred că societatea civilă se va mobiliza și ar putea exista un alt proces”.

Theo Neethling crede, de asemenea, că liderul rus nu va fi arestat dacă va alege să ajungă personal în Africa de Sud. Cu toate acestea, el crede că „Putin ar putea fi convins să participe online sau chiar să fie reprezentat la summitul BRICS de [ministrul rus de externe] Serghei Lavrov”. Problema aici este că Pretoria va trebui să găsească un echilibru între legăturile sale cu BRICS și relațiile cu Occidentul. În primul rând, pentru că Africa de Sud ar trebui să aibă grijă de relațiile sale comerciale cu UE, Regatul Unit și SUA.

Instrument de șantaj

SUA și UE dețin un instrument foarte puternic pentru a-și exercita influența asupra Africii de Sud: comerțul. Volumul comerțului exterior dintre Africa de Sud și SUA atinge 21 de miliarde de dolari. În același timp, Pretoria se bucură de beneficiile Legii privind creșterea și oportunitățile în Africa (AGOA), care îi oferă țării un acces privilegiat pe piața americană și alte câteva avantaje. Comerțul Africii de Sud cu UE este evaluat la 55,56 miliarde de euro. Prin comparație, Rusia poate oferi Africii de Sud un volum comercial de numai 1,3 miliarde de dolari pe an.

În februarie, în contextul exercițiilor navale Rusia-China-Africa de Sud, SUA au anunțat deja că ar putea revizui relațiile comerciale cu Pretoria. Mai mult, în luna mai, ambasadorul SUA a acuzat în mod deschis această țară că furnizează arme și muniții Rusiei. Potrivit acestuia, transferul a fost efectuat la o bază navală de lângă Cape Town, unde era ancorată o navă rusă. „Înarmarea rușilor este extrem de gravă și considerăm că această problemă nu este rezolvată și am dori ca Africa de Sud [să înceapă] să își practice politica de nealiniere”, a deplâns trimisul.

În replică, președintele Ramaphosa a promis că va ajunge la miezul problemei și că va înființa o comisie care să investigheze incidentul, în timp ce purtătorul său de cuvânt l-a criticat public pe diplomatul american pentru o declarație pripită făcută cu încălcarea unui acord încheiat cu Casa Albă, permițând ca ancheta să își urmeze cursul. The New York Times notează că randul sud-african și-a accelerat scăderea valorii față de dolar în urma acestor acuzații.

Pretoria a anunțat apoi că emisarul american și-ar fi cerut scuze pentru comentariile sale. Câteva zile mai târziu, Africa de Sud a dezvăluit un plan de a trimite o delegație pan-africană la Moscova și Kiev pentru a oferi viziunea continentului asupra unui potențial tratat de pace care să pună capăt vărsării de sânge. Această succesiune de evenimente pare prea bună pentru a fi o coincidență.

Potrivit lui Steven Gruzd, Africa de Sud se bucură de mari privilegii în relațiile internaționale, fiind unul dintre actorii cheie din Africa. „Sincer, cred că Africii de Sud i se permite mult spațiu în comunitatea internațională pentru a face lucruri care nu plac Occidentului”, spune el. „[Aceste] relații poate că sunt tensionate cu Occidentul, dar nu ar risca niciodată să le rupă”.

„Și cred că, de asemenea, uneori, constatăm că, cu cât ambasadele [occidentale] insistă mai mult că nu le place un anumit lucru, cu atât mai mult Africa de Sud [se îndreaptă] spre China și Rusia.”

Cu toate acestea, Occidentul are toate instrumentele necesare pentru a face Africa de Sud să regrete alianța cu Kremlinul și pentru a forța țara să își respecte obligațiile internaționale în calitate de membru al CPI. Cu atât mai mult acum, cu cât Pretoria este deja aspru pedepsită de partenerii săi globali și de forțele de opoziție din interiorul țării pentru dorința sa de a evita cu orice preț orice critică la adresa Moscovei pentru războiul pe care l-a declanșat în Ucraina.

Acest lucru înseamnă că decizia privind modul în care se va proceda cu Africa de Sud dacă Putin va sosi în țară pentru summitul de la Moscova aparține capitalelor occidentale. Singura întrebare care se pune aici este dacă acestea sunt dispuse să acționeze rapid și decisiv.