Toni Greblă, validat la șefia Autorității Electorale Permanente

Prefectul Capitalei, Toni Greblă, propus de PSD, a primit 251 de voturi pentru și 110 contra. Cristian Preda, susținut de USR, a primit 73 de voturi pentru și 288 împotrivă, iar Andreea Băbeanu, propusă de AUR, a primit 37 de voturi pentru și 324 contra. 8 voturi au fost declarate nule.

Din totalul de 466 de parlamentari, au fost prezenți 375.

Pe 11 ianuarie, Constantin-Florin Mituleţu-Buică a înaintat celor două Camere ale Parlamentului demisia sa din funcţia de preşedinte al AEP.

Prin numirea lui Toni Grebla în funcția de președinte și după revenirea pe funcția de secretar general AEP a lui Mitulețu Buică, PSD deține controlul a două funcții cheie.

Liberalii nu au niciun om la conducerea instituției și nu sunt multumiți cu această situație. Ei vor să o impună pe funcția de secretar general al AEP pe Stefania Ferenț.

Celelalte două funcții de vicepreședinte AEP sunt deținute de Zsombor Vajda susținut de UDMR și Marian Muhuleț propus de USR și numit de președintele Klaus Iohannis.

La dezbaterile dinainte de vot, deputatul Ludovic Orban a susţinut că România este „un stat capturat de PSD” şi a făcut apel la parlamentarii liberali să nu-l voteze pe Toni Greblă.

Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit, marţi, în şedinţă comună pentru numirea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi pentru constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Fișa biografică a lui Toni Greblă:

Toni Greblă s-a născut la data de 30 decembrie 1953, potrivit biografiei postate pe site-ul Prefecturii Municipiului Bucureşti, b.prefectura.mai.gov.ro. A învăţat la Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova, între 1968 şi 1972. A urmat cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti între anii 1974 şi 1978.

În 1994 şi 1995, a efectuat două stagii de pregătire la ONU, Geneva: „Teoria şi practica negocierilor”, respectiv „Introducere în studiul economiei mondiale”.

A practicat avocatura în cadrul Baroului Judeţean Gorj, în perioada 1980-1989. Între 1989 şi 1990, a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al Frontului Salvării Naţionale Gorj, menţionează sursa citată.

A fost prefect de Gorj între anii 1990 şi 1993, apoi între 2000 şi 2003.

Între 1993 şi 1997, a fost prim secretar în cadrul Misiunii Permanente a României pe lângă Oficiul European al Naţiunilor Unite şi alte Organizaţii Internaţionale din Geneva. În aceeaşi perioadă, a fost membru sau şef de delegaţie la numeroase reuniuni internaţionale la Comisia Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Internaţională pentru Proprietate Intelectuală şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Începând cu 1997, timp de trei ani, a fost lector universitar la Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu.

Între 2003 şi 2004, a fost consilier al ministrului Administraţiei şi Internelor.

A ocupat funcţia de director general al Asociaţiei Patronale Miniere din România – PATROMIN, în intervalul 2005-2008.

În 2008, a fost ales senator de Gorj pe listele Alianţei Politice Partidul Social Democrat + Partidul Conservator, arată cdep.ro. A fost preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. A făcut parte din Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989. De asemenea, a fost membru în Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţie României, precum şi al Comisiei speciale comune pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă.

Reales senator de Gorj, pe listele PSD, la alegerile din 2012. A fost vicepreşedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. A făcut, din nou, parte din Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţie României. Totodată, a făcut parte din Comisia pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România. A fost membru al Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est.

La 18 decembrie 2013, a demisionat din funcţia de senator.

Din 18 decembrie 2013 până la 6 februarie 2015, a activat ca judecător la Curtea Constituţională a României.

La 24 septembrie 2018, Toni Greblă a fost numit în funcţia de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, printr-o decizie a premierului. A deţinut funcţia până la 8 noiembrie 2019.

Între iunie 2020 şi mai 2022, a fost preşedinte al Secţiei de Drept Privat în cadrul Consiliului Legislativ, arată b.prefectura.mai.gov.ro.

La 4 mai 2022, Toni Greblă a fost numit în funcţia de prefect al municipiului Bucureşti, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa de Guvern.