Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
VIDEO TELEJURNAL

Noul Parlament al României, mai numeros decât Congresul SUA. Cât ne vor costa în plus aleşii

În sala de plen a celor două camere, unde deputaţii şi senatorii se reunesc pentru şedinţele comune, sunt 500 de fotolii. În noul Parlament am putea avea peste 550 de senatori şi deputaţi, mai mulţi decât în Cogresul SUA. Numărul parlamentarilor din Legislativul tocmai ales se apropie de cel al senatorilor şi deputaţilor care au intrat în Parlament imediat după Revoluţie, când nu exista pragul electoral de 5%.

10 Decembrie 2012, 20:21 (actualizat 10 Decembrie 2012, 21:06) |
Mai multi parlamentari
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

VIDEO
Mai multi parlamentari
Sistemul actual de vot aduce mari surprize. dar şi cheltuieli pe măsura pentru bugetul de stat. USL estimează că vor fi cu 80 mai mulţi senatori şi deputaţi în noul legislativ. Ba chiar şi 100 în plus, spun unele voci. Un lucru este sigur: aleşii nu mai încap nici în Casa Poporului.

În sala de plen a celor două camere, unde deputaţii şi senatorii se reunesc pentru şedinţele comune sunt 500 de fotolii.

Potrivit estimarilor lui Liviu Dragnea, 50 de aleşi ar rămâne fără un loc pe scaun.

"Eu cred că cei care intră în Paralment de pe locurile doi sau trei ar trebui să stea la balcoane. Asta chiar e o problemă, ar trebui să stea la balcoane pentru că s-au împotrivit să modifice legea", a spus Liviu Dragnea.

Apare o problemă şi pentru desfăşurarea şedinţelor separate ale Senatului. Sala are 142 de locuri. Iar senatori se pare că vor fi cel putin 153.

"O soluţie ar putea fi să se dea comandă de fotolii noi, identice cu cele care sunt acum în sală şi să fie amplasate undeva în spate. Astfel, ar avea loc toţi senatorii", mai spune Dragnea.

Pe lângă fotolii, trebuie instalat sistemul de vot electronic şi eticheta cu numele senatorului. Mai multi parlamentari înseamnă şi costuri în plus.

CÂT NE COSTĂ UN PARLAMENTAR

Un deputat are, în medie, o indemnizaţie lunară de 4.800 de lei, iar cazarea pentru cei care nu sunt din Bucureşti e cam tot atat pe lună. Punem la socoteală transportul, telefonul, diurna, delegaţiile în stăinătate şI cheltuielile din colegiile uninominale şi tragem linie: fiecare din cei 307 deputaţi a cheltuiet doar în luna octombrie, aproape 25.000 de lei, adică 5.500 de euro.

CÂT NE COSTĂ TOŢI PARLAMENTARII

Acum sunt 471 de parlamentari. În fiecare lună ei cheltuiesc, în total, aproape 12 milioane de lei, adică 2,6 milioane de euro. Dacă numărul lor va creşte cu 80, şi bugetul cheltuit de ei lunar va ajunge la 3 milioane de euro.

Vom avea cel mai numeros Parlament. Cu 550 de senatori şi deputaţi întrecem chair şi Congresul Statelor Unite, care are 535 de membri, la o populaţie de aproximativ 315 milioane.

De altfel, acesta ar putea fi unul din cele mai numeroase Legislative de după 1989 în România.

La primele alegeri de după Revoluţie, când nu exista prag electoral, în Legislativ au intrat nu mai puţin de 576 de senatori şi deputaţi. Apoi, numărul a scăzut treptat. În legislatura 1992 - 1996 erau deja 543 de parlamentari, ca în următorul Parlament, din 1996 până în 2000, să avem 521 senatori şi deputaţi. Apoi, din 2000 până în 2004 au intrat în Parlament 556 senatori şi deputaţi.

CUM SE REALIZEAZĂ REDISTRIBUIREA

VIDEO
Cum se face redistribuirea
Şi totusi cum s-a ajuns la un Parlament mamut? Sistemul de atribuire a mandatelor se desfăşoară în mai multe etape şi pare extrem de complicat pentru alegători.

Pentru politicieni, el devine în multe cazuri o adevărată ruletă rusească, pentru că nu toţi câştigătorii colegiilor uninominale ajung parlamentari.

Filosofia sistemului electoral introdus acum patru ani este să îmbine principiile unui scrutin uninominal cu cel ale votului proporţional.

Cu alte cuvinte, votăm candidaţi, nu partide, exact ca la alegerile pentru primari, dar la împărţirea mandatelor se ţine cont şi de scorul formaţiunilor politice care trec pragul electoral.

Doar candidaţii care obţin majoritatea voturilor exprimate în colegiul lor primesc automat mandate.

Restul intră în etapa de redistribuire, care se face proporţional cu rezultatele obtinute de partidele care trec pragul electoral. Aşa se explică situaţiile în care candidaţi clasaţi pe locul al doilea sau al treilea intră în Parlament, iar cei care câştiga alegerile, fără să obţină însă peste 50%, rămân pe dinafară.

Lucrurile se complică însă şi dacă un partid câştigă majoritatea în foarte multe colegii. Legea prevede atribuirea unor mandate suplimentare pentru celelalte formaţiuni, în funcţie de scorul obţinut. Dacă acum patru ani a fost o singură situaţie de acest gen, când judeţul Arad a primit în plus un mandat de senator pentru UDMR, acum lucrurile sunt mult mai complicate.

Pentru că USL a câştigat, potrivit estimărilor, majoritatea în peste 25 de judeţe, celelalte partride vor beneficia de mandate suplimentare.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 12°C 10°C
IASI 5°C 10°C
CLUJ 6°C 4°C
CONSTANTA 14°C 9°C
CRAIOVA 8°C 3°C
BRASOV 6°C 6°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 26 Februarie 2020, 20:58
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 26-02-2020
Deschidere: 9779.14
Maxim: 9779.14
Mimim: 9519.58
Variatie: -0.76%
TLV
2.46
0%
FP
1.32
0.37%
SNG
33.20
0.15%
BRD
15.46
1.64%
SNP
0.39
0.51%
SNN
14.90
1.57%
TGN
301.50
2.39%
SIF3
0.39
0%
TRP
0.31
0.94%
SIF5
2.54
1.14%
ARHIVĂ ȘTIRI