Noul guvern Netanyahu din Israel, criticat de presă pentru planurile sale privind justiţia

După alegerile de pe 1 noiembrie şi săptămâni de negocieri cu partidele ultra-ortodoxe şi formaţiuni de extremă dreapta, Benjamin Netanyahu a depus joi jurământul în calitate de şef al guvenului cel mai de dreapta din istoria Israelului.

Din toate portofoliile atribuite, cel mai mult a reţinut vineri atenţia a fost cel al Justiţiei, primit de Yariv Levin, un apropiat al prim-ministrului.

„Lucrul de care ar trebui să se sperie cel mai mult cei care se tem de o schimbare drastică în sistemul israelian, schimbări ale sistemului judiciar care vor transforma complet caracterul democratic al statului Israel, este nominalizarea lui Yariv Levin la Justiţie”, scrie Yediot Aharonot.

„Netanyahu a făcut atâta concesii aliaţilor săi (…) pentru a-i permite să numească pe Yariv Levin (…) la Justiţie. Netanyahu nu încetează să vorbească de Iran, dar gândurile sale se îndreaptă toate către procesul său”, adaugă ziarul.

Procurorul general al Israelului, Gali Baharav-Miara a avertizat la jumătatea lui decembrie că proiectele de de lege ale viitorului guvern amenință să facă din Israel „o democraţie care are numele, dar nu şi esenţa”.

În cotidianul israelian gratuit Hayom, titlul cel mai citit este în general mai degrabă favorabil lui Netanyahu, iar nominalizarea lui Yariv Levin este percepută ca un „semnal clar că prim-ministrul vrea să meargă mai departe cu schimbările în sistemul judiciar”.

Care ar fi însă aceste schimbări? Acordurile semnate între Likud şi partidele din coaliţia sa propun în special votarea unei legi care să autorizeze un prestator de serviciu să refuze să asigure aceste servicii din motive religioase sau de segregare între bărbaţi şi femei în spaţiul public.

La modul mai general, aleşii estimează că judecătorii au prea multă autoritate şi vor să introducă o „clauză derogatorie”.

În Israel, unde nu există o constituţie, Curtea Supremă poate abroga legi votate de parlamentari dacă estimează că acestea sunt discriminatorii, de exemplu. Ori noul guvern doreşte introducerea unei „clauze derogatorii” care să-i permită să repună în vigoare o lege abrogată de judecători.

Pentru cotidianul de dreapta Makor Rishon, se profilează „o luptă” între Curtea Supremă şi cei care susţin această reformă. „Yariv Levin nu va avea o sută de zile de graţie, ci abia zece. În câteva zile, el va trebui să-şi clarifice intenţiile şi programul legislativ al guvernului”, scrie publicaţia.

În ultimele zile, Parlamentul a votat pe repede înainte o lege care permite unei persoane găsită vinovată de o infracţiune, dar care nu a fost condamnată la închisoare cu executare, să obţină un portofoliu ministerial. Această lege controversată i-a permis şefului formaţiunii ultra-ortodoxe Shas, Arié Dery, găsit vinovat de fraudă fiscală, să se alăture noului guvern.

În cazul în care justiţia ar invalida această lege, introducerea unei „clauze derogatorii” le-ar permite aleşilor să o menţină în vigoare.

Şi dacă de exemplu deputaţii votează anularea procesului lui Netanyahu pentru corupţie iar curtea invalidează ulterior votul, introducerea unei „clauze derogatorii” ar permite menţinerea deciziei de anulare a procesului, subliniază analiştii.

Pentru cotidianul de stânga Haaretz, mandatul lui Yariv Levin este clar: „Să distrugă statul de drept, instituţiile şi tot sistemul”, permiţând Parlamentului să se amestece în justiţie.

„Să lupţi cu un astfel de guvern, care curăţă democraţia de valorile ei, nu ţine de sediţie (…) ci de datorie pentru opoziţie şi societatea civilă. Este ora adevărului”, mai scrie cotidianul în editorialul său.