Noul cod silvic este gata. Cei prinși că transportă lemn tăiat ilegal ar putea face și 5 ani de închisoare, iar maşinile le vor fi confiscate

Transportul de masă lemnoasă era considerat infracţiune dacă exista o cantitate de minimum 10 metri cubi.

Acum, potrivit noului proiect, pragul e coborât la jumătate din cantitate, iar maşinile cu care se transportă lemnul furat vor fi confiscate.

Mircea Fechet, ministrul Mediului: Degeaba o să facem mii de dosare penale sau zeci de mii de dosare penale şi nu ştim peste câţiva ani cum se vor soluţiona acele dosare. Cred că atunci când intervine măsura confiscării, când rămâi, mai pe româneşte, fără camionul cu care transporţi lemne furate, cred că acest lucru are un puternic caracter descurajator.

Noul cod silvic reglementează şi conflictul de interese. Pădurarii nu pot fi şi patroni cu afaceri în domeniul lemnului.

În plus, tăierile la ras vor fi interzise, în toate ariile naturale protejate din România, adică aproximativ 40% din păduri. Până acum erau interzise doar în parcurile naţionale.

Reprezentanţii ONG-urilor spun că tot nu este suficient.

Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri WWF: Noi le-am spus liberalizarea tăierilor, practic se va putea tăia mai mult şi mai ieftin, fără a ţine cont de impactul cumulat al acestor intervenţii la nivel de peisaj forestier. Dacă ne referim la tăierile ilegale, trebuia să avem o reformă de combatere a tăierilor ilegale. Din păcate, în esenţă rămânem cu acelaşi sistem de control, axat pe marcarea arborilor, valorificarea lemnului pe picior şi identificarea cioatelor nemarcate în 7 milioane de hectare.

Tăierile ilegale vor fi combătute cu monitorizări prin satelit şi reţea de camere video.

Bogdan Popa, profesor universitar Facultatea de Silvicultură, Universitatea Transilvania din Braşov: Să elimini complet furtul din pădure ca şi în orice alt sector economic, e destul de dificil şi nu depinde neapărat de sectorul silvic, depinde şi de alte instituţii ale statului.

Şi totuşi, noul cod silvic nu include şi protecţia arborilor remarcabili sau rolul social al pădurii, cum l-ar putea avea centura verde a Capitalei.

Laura Bouriaud, profesor universitar Facultatea de Silvicultură, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava: Arborii remarcabili lipsesc. Pentru că ne-am ataşat de anumiţi arbori, pentru că ei reprezintă ceva pentru comunitate, pentru silvicultori şi nu am dori să-i vedem tăiaţi. Nici măcar să ştim că sunt tranformaţi în nu ştiu ce masă de stejar fantastică.

Alex Găvan, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde: Centura verde este mia degrabă un proiect de sănătate publică, care, ca parte a unei soluţii sistemice, conţine şi o semnificativă componentă de mediu.

În acest moment, noul cod silvic este în proces de avizare la ministere. Urmează adoptarea în Guvern și apoi în Parlament.