Nicolae Ciucă, la Congresul PPE: Am solicitat să avem evaluarea pe merit a demersurilor pe care le-am făcut pentru a putea să devenim membru al spațiului Schengen

1 iunie 2022, 13:55

România are toate motivele să fie în Schengen, cu atât mai mult în contextul războiului din Ucraina, iar premierul Nicolae Ciucă le-a vorbit liderilor europeni din Partidul Popularilor despre situația țării noastre.

Nicolae Ciucă, prim-ministru: „România a demonstrat că poate securiza frontiera externă a Uniunii Europene. Putem asigura o frontieră externă a Uniunii Europene și putem asigura o frontieră externă a spațiului Schengen. România așteaptă de 10 ani să intre în Spațiul Schengen și credem că această decizie nu mai poate fi amânată. Ar trebui să fie o decizie bazată pe merit„.

Liberalii au insistat la congresul PPE și pe sprijinul de care Republica Moldova are nevoie pentru a face față războiului din Ucraina și pentru a primi statutul oficial de candidată la Uniunea Europeană.

Am discutat, de asemenea, elementele legate de criza din Ucraina și tot ceea ce poate să însemne solidaritatea și unitatea europeană pentru a putea să continuăm să sprijinim Ucraina și desigur, am discutat despre demersul pe care trebuie să-l facem împreună astfel încât Republica Moldova să poată să dobândească statutul de stat candidat”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Delegația PNL prezentă la Congresul Partidului Popular European de la Rotterdam, condusă de președintele PNL, premierul Nicolae-Ionel Ciucă, a impus introducerea unui paragraf referitor la susținerea aderării României la Spațiul Schengen într-o Rezoluție de poziție.

Paragraful introdus de delegația PNL, primit cu aplauze, prevede: „România, Croația și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen și așteaptă în continuare adoptarea deciziei de aderare în cadrul Consiliului. Locul Bulgariei, Croației și României este în spațiul Schengen, mai ales acum, când ne confruntăm cu multe provocări umanitare și de securitate la granițele UE” .

Delegații prezenți la Congresul PPE au adoptat poziții politice privind prioritățile Uniunii Europene post-criză, întărirea solidarității statelor membre, strategia referitoare la susținerea unor sectoare industriale esențiale, agresiunea lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei, susținerea luptei poporului din Belarus pentru libertate și democrație, întărirea relației transatlantice, viziunea în privința situației din Bosnia și Herțegovina.

Pe agenda Congresului s-au mai aflat documente de poziție în privința securității energetice și trecerea la economia verde, susținerea agriculturii, securitatea cibernetică și combaterea abuzurilor împotriva copiilor.

Atacul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă un război împotriva valorilor PPE, împotriva principiilor şi valorile noastre europene

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat miercuri la Congresul PPE, că atacul Rusiei împotriva Ucrainei este unul împotriva valorilor PPE şi împotriva valorilor şi principiilor europene – libertate, democraţie, drepturi fundamentale, stat de drept.

„Aş dori să mulţumesc preşedintelui Tusk pentru dedicarea sa ca preşedinte al Consiliului European şi pentru sprijinul său pentru România. Mereu am simţit că am avut un prieten în tine şi îţi urmă mult succes pe viitor. Dragi colegi, momentul pe care îl trăim va redefini istoria noastră actuală şi felul în care ne pregătim pentru viitor. Invazia Ucrainei reprezintă un război împotriva valorilor PPE, e un război împotriva principiilor şi valorile noastre europene – libertate, democraţie, drepturi fundamentale, statul de drept”, a afirmat Nicolae Ciucă.

Delegaţii Partidului Popular European, reuniţi la Rotterdam, și-au completat miercuri conducerea pentru următorii 3 ani, după ce în prima zi a congresului statutar l-au ales pe germanul Manfred Weber în funcţia de preşedinte al formaţiunii paneuropene.

Candidaţii înscrişi pentru cele zece funcţii de vicepreşedinte: Esther de Lange (Ţările de Jos), Mariya Gabriel (Bulgaria), Esteban Gonzales Pons (Spania), Johannes Hahn (Austria), Andrzej Halicki (Polonia), David McAllister (Germania), Siegfried Mureşan (România), Petteri Orpo (Finlanda), Franck Proust (Franţa), Dubravka Suica (Croaţia) şi Antonio Tajani (Italia).

Siegfried Mureșan a fost reales vicepreședinte al Partidului Popular European.

Partidul Popularilor Europeni este formațiunea cu cel mai mare grup de eurodeputați din Parlamentul European.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite