Surse Edupedu.ro: Niciun rector nu a ridicat problema plagiatului în fața premierului Ciucă, la întâlnirea de la Guvern, sau a desființării CNADTCU, ori a acordării titlurilor de doctor de către universități, propuse în proiectele legilor Educației

Întâlnire la Guvern
Întâlnire la Guvern
26 iulie 2022, 09:01
La întâlnirea-reuniune a consorțiilor universitare românești cu premierul României, Nicolae Ciucă, niciunul dintre cei 25 de rectori și reprezentanți ai universităților „veniți din toată țara”, nu a ridicat problema titlurilor de doctor acordate de universități sau cea a plagiatelor, inclusiv a acuzațiilor de plagiat aduse premierului, ori cea a desființării CNADTCU – Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare – instituția care analizează cazurile de plagiat și dă verdicte în aceste cazuri, fiind singura care poate propune retragerea unui titlu academic de doctor. Informațiile au fost confirmate de sursele Edupedu.ro.

Niciun consorțiu universitar nu a prezentat înainte cu ce teme merge la întâlnirea cu premierul și nici după nu au existat, până la ora publicării acestui articol, comunicări despre ce s-a discutat la Palatul Victoria.

Guvernul a dat un comunicat, dar nicio fotografie de la eveniment nu a fost publicată pe conturile oficiale de Facebook ale Guvernului sau premierului Ciucă până la ora publicării articolului, conturi cu o activitate foarte intensă, din care nu a lipsit până acum niciun eveniment care a avut loc la Palatul Victoria. Acesta ar fi primul.

Edupedu.ro a scris despre întâlnirea de luni, de la Guvern, iar temele care s-ar fi dorit abordate, conform planului inițial, erau următoarele, potrivit surselor Edupedu.ro:

  1. Consolidarea conectării universităților la mediul socio-economic
  2. Susținerea conectării universităților românești la mediul internațional
  3. Susținerea excelenței și performanței universităților românești
  4. Susținerea echității și a sprijinului acordat studenților
  5. Susținerea eticii și deontologiei universitare
  6. Consolidarea autonomiei universitare și eliminarea birocrației, în paralel cu creșterea responsabilității universităților
  7. Susținerea programului de digitalizare a universităților românești
  8. Aspecte legate de statutul cadrului didactic universitar
  9. Susținerea învățământului superior medical
  10. Reglementarea la nivel de lege a valorilor învățământului universitar

În cele câteva imagini publicate de la reuniunea la care a avut acces doar fotograful oficial, se poate vedea cum premierul Ciucă le mulțumește rectorilor pentru „prezența la această activitate, pe care am pregătit-o împreună cu ministrul Cîmpeanu”.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu se declară și el „absolut impresionat” de faptul că au venit „toți rectorii care au confirmat”.

Rectorii prezenți la Guvern pot fi identificați doar după fotografiile și imaginile oficiale, pentru că instituția nu a prezentat în niciun comunicat numele acestora:

De remarcat că niciun consorțiu universitar nu a avut până în prezent vreo luare de poziție sau vreo reacție publică la proiectul legii învățământului superior, cu toate că acesta prevede desființarea CNADTCU sau posibilitatea ca plagiatorii să ceară cu o simplă cerere renunțarea la doctorate, fără nicio consecință sau vreo despăgubire. Amnistierea plagiatorilor prin noua lege a educației: orice plagiator va putea să renunțe, gratis, la doctoratul făcut pe banii statului, dacă legea este promovată. Premierul Ciucă, protagonist al celui mai mare scandal de plagiat din prezent, “a validat total“ legea și va putea renunța unilateral la titlu, potrivit unei analize publicate luni de Edupedu.ro.

Amintim că premierul Ciucă “a validat total“ proiectul de lege care îi permite chiar lui să renunțe la titlul de doctor obținut în urma plagierii conținute în cel puțin 42 de pagini, potrivit analizei realizate de jurnalista Emilia Șercan. Reamintim că pe 18 ianuarie 2022, jurnalista Emilia Șercan a publicat o investigație în PressOne, conform căreia teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, susținut de Klaus Iohannis, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138. Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului. Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat, se arată în investigație. Nicolae Ciucă a obținut anularea, în instanță, a solicitărilor depuse la CNADTCU pentru verificarea suspiciunilor privind teza sa de doctorat, Consiliul din coordonarea Ministerului Educației care cercetează tezele de doctorat plagiate și care este singurul ce poate decide acordarea sau retragerea unui titlu de doctor.

G4Media a dezvăluit recent că dosarul în care premierul Nicolae Ciucă a solicitat anularea sesizărilor de plagiat din teza sa de doctorat a fost ”direcționat” spre un anumit complet, condus de un judecător care s-a pensionat imediat după ce a anulat sesizările de plagiat. Unul dintre motivele pentru care un judecător a suspendat analiza doctoratului premierului Ciucă a fost ”nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului”, scrie G4Media.ro

 

COMUNICATUL GUVERNULUI

„Premierul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții consorțiilor universitare pentru a discuta despre reforma structurală a mediului universitar prin proiectele Legilor Educației.

Alături de reprezentanții Consorțiilor Universitaria, Academica Plus, cei ai universităților tehnice – ARUT, ai universităților de medicină și farmacie, ai universităților de științele vieții – USAMV-uri și ai consorțiului universităților de arte, la dialog au participat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, consilierul prezidențial Ligia Deca, precum și consilierii de stat Marilen Pirtea și Sorin Costreie, din cadrul Cancelariei Prim-ministrului.

Dezbaterile s-au axat pe teme legate de consolidarea conectării universităților la mediul socio-economic și la mediul academic internațional, susținerea excelenței și performanței universităților românești, susținerea echității și a sprijinului acordat studenților, consolidarea autonomiei universitare și eliminarea birocrației, în paralel cu creșterea responsabilității universităților, susținerea programului de digitalizare a universităților românești, aspecte legate de statutul cadrului didactic universitar, de etica și deontologia universitară, de susținerea învățământului superior medical, precum și pe întregul set de valori promovat de România Educată.

Consultarea cu consorțiile universitare reprezintă pentru Guvern și ministerele de resort o oportunitate de a rămâne conectate la mediul universitar, cu realitățile acestuia, implicit o oportunitate de a contribui la depășirea provocărilor cu care se confruntă instituțiile învățământului superior și persoanele didactice, didactice auxiliare și nedidactice din universități.

Reprezentanții consorțiilor au apreciat și au exprimat susținerea pentru proiectul Legii învățământul superior, lege care va oferi instrumente moderne și posibilitatea valorificării expertizei universitare românești în beneficiul studenților și întregii societăți. Totodată, au fost formulate o serie de propuneri și recomandări de îmbunătățire a viitorului cadru legal de funcționare a învățământului universitar.

Sunt recunoscător pentru dialogul de astăzi, simt că la finalul discuției avem o abordare coerentă în ceea ce privește transformarea educației în conformitate cu o strategie națională ambițioasă inițiată de președintele României și asumată și de noi la nivel executiv, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Pe lângă temele discutate în cadrul reuniunii, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a evidențiat o serie de aspecte pe care proiectul Legii Educației le reglementează: susținerea echității și a reducerii abandonului școlar la nivelul învățământului universitar, posibilitatea de cofinanțare a universităților care câștigă proiecte internaționale, susținerea internaționalizării activităților universităților românești, asigurarea autonomiei universitare, consolidarea rolului universităților românești la nivel regional, național sau internațional – în funcție de misiunea asumată, precum și posibilitatea de implicare a studenților în proiecte naționale și internaționale”.

Ministrul Sorin Cîmpeanu, exclusiv la TVR INFO: CNATDCU are numele schimbat, nu se desființează

CNATDCU nu de desființează, a declarat, miercuri, Sorin Cîmpeanu, în exclusivitate la TVR INFO. Ministrul Educației a explicat de ce a fost schimbată denumirea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare și în ce constau prevederile noii Legi a învățământului superior.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației: Nu se desființează, CNATDCU are numele schimbat. Personalul CNATDCU poate fi preluat și trebuie să fie preluat, acei specialiști CNATDCU, în Comisia Națională de Etică, dacă sunt specialiști în etică. Eu vă spun că nu se desființează. Nu se desființează CNATDCU, se elimină o sintagmă care merge către universități, acordarea titlului de doctor și vă rog să citiți în dispozițiile tranzitorii ale legii care spune exact așa: prevederile noii legi se vor aplica pe viitor.

De ce a fost necesară schimbarea denumirii? Schimbarea denumirii, subliniez. Pentru că în orice stat în care există un sistem performant de educație, acordarea titlului de doctor este prerogativ al universității. În orice stat cu sistem avansat de educație. Universitățile acordă titluri de licență, masterat și doctorat. Pe de altă parte, universitățile sunt cele care organizează admiterea, organizează înmatricularea studenților doctoranzi. Organizează și asigură procesul de pregătire doctorală. Universitățile stabilesc condițiile de susținere. Universitățile asigură îndrumarea, susținerea și notarea examenelor și referatelor. Iar la finalul pregătirii doctorale, tot universitățile asigură și asumă, subliniez asumă, susținerea tezei de doctorat. Este firesc și imperios necesar ca toate instituțiile de învățământ superior să-și asume responsabilitatea acordării titlului de doctor” a explicat la TVR INFO Sorin Cîmpeanu.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a declarat miercuri, după ședința de Guvern că noile legi ale Educației desființează Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), dar se înființează Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare care îi va prelua atribuțiile și va avea în responsabilitate situațiile de plagiat sau alte tipuri de nereguli privind încălcări ale eticii.

“După constatarea plagiatului de către Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul Educației va avea obligația să formuleze acțiune în instanță pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor.

Prevederile noii Legi a învățământului superior, în situația adoptării acesteia, se vor aplica pentru viitor, sesizările în curs urmând a fi soluționate de CNATDCU potrivit normelor aplicabile la data formulării acestora.

Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU) este definită în lege ca o instanță de apel supremă la nivel academic, o instituție care să trateze cu profesionalism orice sesizare, primită din orice sursă, cu privire la respectarea condițiilor de etică în dobândirea titlurilor universitare, inclusiv plângerile împotriva comisiilor de etică din universități. CNETU va deveni o instanță de apel puternic profesionalizată/specializată”, explică ministrul Sorin Cîmpeanu într-o declarație de presă.

Desființarea CNATDCU ca for de decizie în materia plagiatelor din doctorate este propusă de ministrul Cîmpeanu în plin scandal de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă.

 

Propunerile Consorțiului Universitaria pentru îmbunătățirea Proiectului de Lege a Învățământului Superior

Luni, 25 iulie 2022, o delegație de șase rectori a reprezentat Consorțiul Universitaria la întâlnirea cu Primul Ministru al României, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, cu Ministrul Educației, domnul Sorin Cîmpeanu, cu Ministrul Cercetării Inovării și Digitalizării, domnul Sebastian-Ioan Burduja, cu Consilierul Prezidențial pentru probleme de Educație și Cercetare, doamna Ligia Deca, la care au participat și reprezentații altor cinci consorții universitare românești.

Rectorii universităților membre ale Consorțiului Universitaria prezenți la întâlnire au fost prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rectorul Academiei de Studii Economice din București, prof. univ. dr. Cezar Ionuț Spînu, Rectorul Universității din Craiova, prof. univ. dr. Sorin Radu, Rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, conf. univ. dr. Dan-Marcel Iliescu, rectorul Universității „Ovidius” din Constanța, prof. univ. dr. Lucian Georgescu, Rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați. De asemenea, a participat prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara și Consilier al Primului Ministru.

În cadrul întâlnirii, prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universității din București și Președintele în exercițiu al Consorțiului Universitaria, a exprimat, în numele forului, sprijinul față de proiectul România Educată și dorința de adoptare a unei Legi a Învățământului Superior care să asigure o implementare eficientă, echitabilă și sustenabilă a acestui proiect elaborat în spiritul promovării interesului național.

În acest scop, prof. univ. dr. Marian Preda a prezentat, în numele Consorțiului, principalele cinci propuneri pentru îmbunătățirea Proiectului de Lege a Învățământului Superior:

Universitățile din Consorțiul Universitaria sunt de acord cu întărirea autonomiei universitare la toate nivelurile.

Conform principiului autonomiei universitare solicităm ca universitățile, la propunerea departamentelor și facultăților, cu avizul conform al Consiliului de Administrație și prin Senatele Universitare, să decidă privind criteriile de performanță pentru prelungirea statutului de titular al cadrelor didactice peste vârsta de pensionare, adică peste vârsta de 65 de ani, și nu (doar) peste 70 de ani așa cum prevede Art. 218, alineatul 3. Prelungirea automată, la cerere, a statutului de titular între 65 și 70 de ani care rezultă din actuala formă a Art. 218(2) afectează grav principiul autonomiei universitare dar și principiul echității între categoriile de pensionari, reglementând printr-o lege a educației privilegii și condiții excepționale de pensionare specifice unei legi a pensiilor.

Propuneri de rezolvare a acestei situații:

1a) Reformularea alineatului 3 din Art. 218 în spiritul prevederilor actuale ale Legii 1/2011:

(3) Senatul universitar din instituțiile de învățământ superior de stat, particulare şi confesionale, în baza criteriilor de performanţă profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după împlinirea vârstei de pensionare. În această situație, instituția de învățământ superior încheie, anual, cu personalul căruia i s–a aprobat menținerea calității de titular peste vârsta de 65 de ani, un contract individual de muncă pe durată determinată. Cadrele didactice pensionate, care nu au calitatea de titular, pot fi plătite și în regim de plată cu ora.

1b)

Al. 2. Cadrele didactice care împlinesc vârsta de pensionare își pot menține calitatea de titular in condițiile stabilite de senatele universitare având în vedere performantele și situația financiară

Al. 3. Cadrele didactice deja pensionate se pot reîncadra în învățământul universitar în poziții de cercetare prin concurs

Pentru o reprezentare echitabilă în comisiile consultative ale Ministerului Educației a tuturor consorțiilor universitare, a tuturor centrelor universitare și a tuturor domeniilor de studii fundamentale (matematică și științe ale naturii; științe inginerești; științe biologice și biomedicale; științe sociale; științe umaniste și arte; știința sportului și a educației fizice) Consorțiul Universitaria solicită:

Completarea Art. 142, alineatul 3, prin menționarea consultării pe lângă CNR și a consorțiilor universitare „…după consultarea CNR și a consorțiilor universitare…”introducerea la Art.142 a unui alineat nou, 3 bis, cu următoarea formă :

„Componența comisiilor naționale prevăzute la alineatul 2 va asigura reprezentarea proporțională conform numărului de studenți și a numărului de cadre didactice titulare a tuturor consorțiilor universitare, centrelor universitare, și tuturor domeniilor de studii fundamentale (matematică și științe ale naturii; științe inginerești; științe biologice și biomedicale; științe sociale; științe umaniste și arte; știința sportului și a educației fizice).”

În prezent, deși includ 43% dintre studenții din România, universitățile din Consorțiul Universitaria primește doar 34% din finanțare alocată de Ministerul Educației. Pentru încurajarea performanței la nivel național și internațional prin sistemul de finanțare și pentru o justă finanțare a tuturor domeniilor și tipurilor de universități, propunem:

3.1. La art. 114, finanțarea suplimentară să reprezinte minim 35% (nu 33%) din întreaga finanțare instituțională, nu numai din cea de bază. Așa cum apare acum, Consorțiul va avea numai 23,92% din finanțarea totală, adică mai puțin ca în prezent.

3.2. Introducerea, la Art. 143 a unui alineat suplimentar, aa) justifică public în cadrul metodologiei de finanțare prevăzută la punctul a) și printr-un capitol distinct în cadrul raportului anual prevăzut la punctul d) formula/formulele de alocare a tuturor resurselor (finanțarea de bază, finanțarea suplimentară, etc) și fiecare coeficient de finanțare în parte pe minim 3 componente : 1) promovarea performanței, 2) eficiență, 3) echitate.

3.3. La art. 172 (6), se vorbește de finanțarea de bază asigurată prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent (nu pe costul real – ce se urmărește prin proiectul UEFISCDI, aproape finalizat) și de domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă și competitivă a societății. Propunerea este de a se raporta la costul real per student pe domenii de studii de licență și masterat.

Prioritățile învățământului superior românesc din proiectul de lege trebuie să pună accent pe finanțarea cercetării și a internaționalizării.

Solicităm introducerea la Capitolul XII a unui articol distinct care să stipuleze angajamentul ferm de finanțare publică a cercetării fundamentale în universități (pe modelul programelor nucleu) cu precizarea PROCENTULUI DIN PIB alocat cercetării și procentului din PIB alocat de la bugetul de stat activității de cercetare în universități (alta decât granturile de cercetare alocate pe bază de competiție). Un angajament privind elaborarea unei legi/metodologii distincte împreună cu Ministerul Cercetării ar fi binevenit.

Solicităm gruparea referirilor la internaționalizare din proiectul de lege într-un Capitol distinct, XIII bis dedicat internaționalizării învățământului superior în care să se menționeze acest obiectiv și angajamentul Ministerului Educației de a finanța public internaționalizarea.

Trebuie corelat Art. 34 (8) cu Art. 171 (6) – legat de sumele constituite ca venituri proprii sau venit la bugetul statului.

Universitățile din Consorțiul Universitaria au pregătite și vor trimite în mod oficial, până la finalul acestei săptămâni, liste individuale cu alte propuneri specifice, punctuale, de completare și îmbunătățire a Proiectelor de Legi ale Educației cu accent pe Proiectul de Lege a Învățământului Superior, pe care le vor discuta cu Ministrul Educației, domnul Sorin Cîmpeanu, inițiatorul celor două proiecte de lege. Dintre propunerile formulate de către fiecare universitate membră, cele asumate în comun vor fi prezentate în numele Consorțiului Universitaria.

 

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite

Cele mai citite pe aceeași temă