New York Times: Războiul remodelează modul în care Europa cheltuiește banii. După o viață pe câmpul de luptă, Nicolae Ciucă nu și-ar fi imaginat că va cheltui milioane de dolari pentru pastile cu iod

„Nicolae Ciucă a petrecut o viață întreagă pe câmpul de luptă înainte de a fi ales prim-ministru al României în urmă cu patru luni. Cu toate acestea, nici măcar el nu și-a imaginat nevoia de a cheltui milioane de dolari pentru producția de urgență de pastile cu iod pentru a contracara efectul radiațiilor în cazul unei explozii nucleare sau  creșterea cheltuielilor militare cu 25% într-un singur an”, se arată în debutul editorialului.

Articolul citează declarațiile premierului român, militar de carieră, făcute la Palatul Victoria:  „Nu ne-am gândit niciodată că va trebui să ne întoarcem la Războiul Rece și să luăm din nou în considerare iodura de potasiu. Nu ne-am așteptat niciodată la acest tip de război în secolul 21.”

Thousands of Ukrainians fleeing Russia’s invasion have crossed into neighboring nations like Romania. „What I have seen is a lot of suffering, people who are plagued by the horrors of a war,” Nicolae Ciuca, Romania’s prime minister, said. https://t.co/9tHNuJqyL9 pic.twitter.com/SmgrPOFVPe

— The New York Times (@nytimes) February 26, 2022

Editorialul subliniază faptul că în Uniunea Europeană și Marea Britanie, invazia Ucrainei de către Rusia „modifică prioritățile de cheltuieli și forțează guvernele să se pregătească pentru amenințările despre care se credea că au fost îngropate demult – de la un potop de refugiați europeni la posibila utilizare a armelor chimice, biologice și chiar nucleare” de către Vladimir Putin.  Acest lucru ar duce la o reorientare  a bugetelor, astfel că,  „pe măsură ce cheltuielile militare, elemente esențiale precum agricultura și energia și asistența umanitară sunt împinse în prim-plan, alte nevoi stringente, cum ar fi educația și serviciile sociale vor fi probabil retrogradate”.

Cea mai semnificativă schimbare este în privința cheltuielilor militare, arată editorialul, care dă exemplul Germaniei, cu „promisiunea cancelarului Olaf Scholz de a crește cheltuielile cu peste 2% din producția economică a țării, un nivel care nu a fost atins în mai mult de trei decenii.”

Editorialul amintește că Uniunea Europeană a convenit luna aceasta să crească substanțial cheltuielile de apărare. Angajamentul include țări care au scăzut sub obiectivul NATO de a cheltui minimum 2% din producția națională, precum și țări care au depășit pragul.

Un raport parlamentar francez publicat în februarie, cu o săptămână înainte de invazie, a concluzionat că, în cazul unui război convențional la scară largă, precum cel din Ucraina, ar fi nevoie de încă 44-66 de miliarde de dolari în 12 ani pentru a consolida mașina militară a Franței.

Sunt amintite țări precum Belgia, Italia, Polonia, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia – o țară neutră din punct de vedere militar care nu face parte din NATO – care au anunțat majorări ale bugetelor lor de apărare.

În acest context, sunt citate din nou declarațiile premierului român, Nicolae Ciucă: „Este responsabilitatea noastră să luăm măsuri pentru a ne proteja.” Nimeni nu știe cât timp va continua războiul din Ucraina, „dar trebuie să reevaluăm și să ne adaptăm la ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor. Trebuie să fim pregătiți pentru imprevizibil.”

În plan alimentar, Spania, pe de altă parte, și-a epuizat proviziile de porumb, ulei de floarea soarelui și alte produse care provin din Rusia și Ucraina. Luis Planas, ministrul spaniol al agriculturii, a cerut  Comisiei Europene să relaxeze unele reguli privind importurile agricole din America Latină, pentru a compensa lipsa de aprovizionare.

„Prețurile extraordinar de ridicate ale energiei au pus, de asemenea, presiuni intense asupra guvernelor pentru a reduce accizele sau pentru a aprobă subvenții care să ușureze povara familiilor care nu își permit să încălzească fiecare cameră a casei sau să umple rezervorul de benzină al mașinii”, se mai arată în articol. Publicația americană dă exemplul Irlandei, care a redus taxele pe benzină și a aprobat un credit pentru energie și o plată forfetară pentru gospodăriile cu venituri mai mici. La rândul ei, Germania a anunțat scutiri de taxe și o subvenție pentru energie de 330 de dolari de persoană, care va costa trezoreria 17,5 miliarde de dolari.

Implicații financiare sunt și în ceea ce privește ajutorul umanitar pentru cei 3,7 milioane de refugiați din Ucraina care au trecut  granița. Estimările pentru adăpostirea, transportul, hrănirea acestor oameni au ajuns la 30 de miliarde de dolari numai în primul an.

„Unele țări au mers chiar mai departe. Polonia și România le-au acordat refugiaților aceleași servicii educaționale, de sănătate și sociale de care se bucură propriii cetățeni”, se arată în articol.