NBC News: Schimbul a avut loc. SUA l-au cedat pe „Negustorul Morții” pentru baschetbalista Brittney Griner. Unul dintre cele mai mediatizate schimburi de prizonieri de la Războiul Rece încoace

Vedeta WNBA Brittney Griner este liberă începând de joi, după ce administrația Biden a negociat eliberarea ei dintr-o colonie penală rusă în schimbul unui traficant de arme, potrivit unui înalt oficial al administrației, relatează NBC News.

08 Decembrie 2022, 15:36 (actualizat 08 Decembrie 2022, 19:59) Știrile TVR |
Unul dintre cele mai mediatizate schimburi de prizonieri de la Războiul Rece încoace / FOTO: Wikimedia Commons

Președintele Joe Biden a semnat schimbul, care a avut loc în Emiratele Arabe Unite, chiar dacă acest lucru a însemnat lăsarea în urmă a lui Paul Whelan, un director american de securitate corporatistă care rămâne încarcerat în Rusia.

Eliberarea baschetbalistei a fost confirmată și de președintele american Joe Biden într-un tweet.

 

„Cu câteva momente în urmă am vorbit cu Brittney Griner. Este în siguranță. Este în avion. Este în drum spre casă”, a scris Biden pe Twitter.

Biden este așteptat să facă declarații la ora 8:45 a.m. ET.

Acesta este dintre cele mai mediatizate schimburi de prizonieri între Moscova și Washington de la Războiul Rece încoace, Kremlinul văzând întoarcerea lui Viktor Bout, supranumit „Negustorul Morții”, pe care președintele rus Vladimir Putin dorea să îl recupereze, și care a executat 11 ani dintr-o sentință de 25 de ani în Statele Unite.

Întoarcerea lui Griner în Statele Unite va pune capăt unei saga începută în februarie, când sportiva a fost reținută pe aeroportul Șeremetievo din Moscova, după ce autoritățile ruse au declarat că au găsit în bagajele sale recipiente cu ulei de canabis. Ulterior, ea a fost încarcerată sub acuzația de trafic de droguri.

Jucătoarea de Phoenix Mercury, în vârstă de 32 de ani, a fost subiectul unor negocieri prelungite și deseori publice între cele două țări, după un proces care a subliniat relațiile tensionate pe fondul războiului Rusiei din Ucraina. Administrația Biden a încercat să obțină eliberarea atât a lui Griner, cât și a lui Whelan.

„Vă spun, sunt hotărât s-o aduc acasă, și să o aduc acasă în siguranță - împreună cu alții, aș putea adăuga”, a declarat Biden despre această situație la 9 noiembrie.

Whelan ispășește o pedeapsă de 16 ani de închisoare după ce a fost acuzat de spionaj, lucru pe care SUA l-au negat. Persoane familiarizate cu negocierile pentru eliberarea sa spun că rușii au refuzat să îl elibereze pe Whelan fără a primi la schimb un spion rus. Statele Unite insistă că nu au niciun spion rus în custodie și, prin urmare, nu au pe cine să schimbe pentru a satisface cererea Kremlinului.

Eliberarea lui Griner marchează o răsturnare de situație uimitoare față de luna trecută, când a început să ispășească o pedeapsă de nouă ani într-o colonie penală rusă aflată la peste 320 de kilometri est de Moscova.

În timpul procesului său din iulie, Griner a pledat vinovată, dar a declarat că nu a avut intenții criminale. Griner a declarat că recipientele, care îi fuseseră prescrise pentru a trata durerile cronice, au fost împachetate din greșeală în timp ce se pregătea în grabă de zbor.

Pe măsură ce procesul ei se apropia de final, la începutul lunii august, a ieșit la iveală că SUA puseseră pe masă o ofertă de schimb de prizonieri pentru ca Moscova să o ia în considerare. Rusia a făcut apel la o „diplomație discretă”, dar a declarat, după condamnarea ei, că este pregătită să discute un acord.

Viktor Bout a fost condamnat la 25 de ani de închisoare federală în 2012, după ce a fost găsit vinovat de vânzarea de arme către rebelii columbieni, despre care procurorii au spus că erau destinate să ucidă americani. Kremlinul a cerut eliberarea sa în ultimul deceniu, spunând că acesta a fost vizat pe nedrept.

Schimbul dintre Washington și Moscova marchează cel mai proeminent angajament diplomatic dintre cele două țări de când SUA și aliații săi au susținut ferm Kievul și au condamnat Kremlinul pentru lansarea războiului împotriva vecinului său în februarie.

Unul dintre cele mai cunoscute schimburi din Războiul Rece l-a implicat pe pilotul american Francis Gary Powers, al cărui avion de spionaj U-2 a fost doborât deasupra Uniunii Sovietice. El a fost schimbat în 1962 cu spionul sovietic Rudolf Abel într-un schimb pe un pod acoperit de ceață între Berlinul de Vest și Germania de Est.

Cel mai mare schimb de spioni dintre SUA și Rusia de la Războiul Rece încoace a avut loc în 2010, când zece agenți ruși, inclusiv Anna Chapman, au fost schimbați cu alți patru ruși acuzați de spionaj pentru Occident - printre care Serghei Skripal, care a fost otrăvit ulterior cu neurotoxină în Regatul Unit.

Bout și România

Afacerile lui Viktor Bout au trecut și prin România. În primăvara lui 2001, garda de coastă din Cuba aresta trei cetăţeni americani înarmaţi cu pistoale mitralieră de fabricaţie românească AK-47. Incidentul survenise la puţine zile după ce poliţia britanică descinsese la un depozit de muniţie al Armatei Republicane Irlandeze în care, printre alte arme, se afla şi un stoc consistent de AK-47. Acelaşi tip de arme fusese identificat şi în dotarea rebelilor congolezi. Nu mai puţin de 20.000 de astfel de pistoale mitralieră, fabricate la Cugir, fuseseră exportate în mod legal în Uganda, printr-un broker slovac – însă, cumva, din acel punct, au ajuns în mâinile insurgenţilor într-o zonă cu un conflict atât de sângeroas ca cel din Congo.

În lunile ce au urmat acestor descoperiri, un anume personaj, considerat de unii ca fiind „mare” în piaţa contrabandei cu arme şi de alţii ca fiind, de fapt, doar un pion, a fost văzut făcând naveta între Moscova şi Bucureşti.

Una dintre firmele lui Viktor Bout, reprezentată de unul dintre membrii familiei care stăpâneşte la Abu Dhabi, a fost prezentă şi în România şi a negociat cu Aerofina, producător de tehnică aeronautică. Atâta doar că „Flying Dolphin” se afla pe lista neagră a ONU din cauza încălcării embargourilor impuse zonelor africane aflate în stare de război. Mai mult, existau suspiciuni că printre clienţii reţelei lui Bout se numărau şi fundamentalişti afgani. Autoritatea naţională în licenţierea tranzacţiilor de tehnică militară din România susţinea, însă, că Aerofina şi delfinii lui Bout nu ar fi primit acceptul derulării schimburilor comericale.

Alte firme controlate de Bout au fost, în schimb, extrem de active în România – în numeroase domenii, de la tranzacţii cu diamante provenite din surse neacceptate pe plan mondial până la comerţ cu avioane civile şi nu numai. Interesant este că filiala din Bucureşti a unei companii irlandeze aparţinând unor fraţi ceceni, funcţiona, în capitala României, la adresa la care activase şi cunoscuta firmă Valeologia din Republica Moldova, implicată în traficul cu arme şi deşeuri radioactive pe teritoriul României, parte activă în devalizarea Bancorex, prin accesul la credite neperformante, şi aparţinând aceloraşi fraţi ceceni.

Desigur, toate afacerile lui Viktor Bout au trecut pe la Tiraspol, placa turnantă a contrabandei grele de la marginea Europei. Câteva publicaţii specializate, dincolo de Ocean, în jurnalism de investigaţii, Mother Jones şi Canada Free Press, merseseră, însă, mai departe şi îl asociau, în preajma anilor 2000, pe Viktor Bout cu ofiţeri din serviciile secrete de la Varşovia şi Bucureşti, un anume ofiţer Gigel Bratiloveanu, al cărui nume a apărut de-a lungul timpului în mai multe scandaluri din România, cum ar fi afacerea Ţigareta 2, dar şi în lista cu angajaţi ai Ambasadei României la Moscova.

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 5°C 0°C
IASI 2°C -2°C
CLUJ 2°C -7°C
CONSTANTA 4°C -1°C
CRAIOVA 7°C 0°C
BRASOV 2°C -6°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI