Nașterea ultimului Rege al României, descendent al reginei Victoria a Marii Britanii și al țarilor Rusiei. Imagini rare din arhivă

Imagini rare ne dezvăluie povestea Regelui Mihai, care începe în 10 martie 1921, la Atena. Acolo a avut loc nunta părinților Majestății Sale, principele Carol al II-lea și Principesa Elena a Greciei. Peste doar câteva luni avea să se nască fiul lor, Mihai.

Bebelușul regal a ales să vină pe lume în 25 octombrie 1921, la Castelul Foișor din Sinaia.

Regele Ferdinand a transmis mesaje despre nașterea nepotului Său tuturor familiilor regale din lume, cele mai multe, rude cu micuțul prinț.

Mihai I al României este descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei. Printre ele, familia regală britanică, rusă și habsburgică. Strămoși direcți ai regelui Mihai sunt Țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea al Rusiei, Regina Victoria a Marii Britanii, împărați habsburgi, regi ai Prusiei și Portugaliei. Așa că mulți prinți și regi din Europa au luat parte la botez, ba chiar au fost nași, alături de regele Ferdinand.

În 22 ianuarie, la ora 16.30, a avut loc ceremonia de botez a regelui Mihai. Naș a fost chiar Regele Ferdinand, bunicul Majestății Sale. Iar regina Maria a ieșit pe esplanadă pentru a arăta mulțimii bebelușul regal.

Toată lumea își pusese speranța că nașterea micului Mihai va aduce liniște în Casa Regală, după contextul politic dificil generat de renunțările succesive la prerogativele de Moștenitor ale tatălui său.

Înconjurat de dragostea mamei sale, care mai spera ca soțul ei să revină, micuțul prinț nu știa că, la puțin timp după ce împlinise 4 ani, avea să devină direct moștenitor al Coroanei.

La 12 decembrie  1925, Principele de Coroană Carol anunța printr-o scrisoare, pentru a treia oară, că renunță la drepturile de succesiune la Coroana României.

Regele Ferdinand a convocat la Sinaia, la 30 decembrie  1925 Consiliul de Coroană care a luat la cunoștință renunțarea Principelui Carol și l-a recunoscut pe micuțul prinț Mihai ca principe moștenitor al României.

Carol al II-lea a fost exclus din Casa Regală a României, iar fiul său a fost desemnat Moștenitorul direct și de drept al Regelui Ferdinand.

În 4 ianuarie 1926, Adunarea Națională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunțarea lui Carol al II-lea și excluderea sa din Casa Regală a României, precum și modificarea Statutului Casei Regale.

Principele Mihai a fost proclamat Moștenitorul Tronului și s-a constituit o Regență care să exercite prerogativele Suveranului în care acesta ar ajunge pe Tron înainte de vârsta majoratului. Regența a fost compusă din trei persoane: Principele Nicolae, cel de-al doilea fiu al lui Ferdinand, Patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.