Musulmanii sărbătoresc Kurban Bayram, unul dintre cele mai mari evenimente ale religiei islamice

Ca în fiecare an de Kurban Bayram, lăcașurile de cult din Dobrogea au devenit neîncăpătoare. Credincioșii s-au rugat, apoi au mers la cimitir.

Așa cum cere tradiția, musulmanii înstăriți au sacrificat berbeci, oi, viței sau bivoli in prezența unui imam. Animalele care se sacrifică nu trebuie cumpărate cu bani împrumutați, iar carnea se împarte cu familiile nevoiașe și cu femeile văduve.

Mai multe asociații de caritate din strainatate distribuie, an de an, mii de pachete musulmanilor din Constanța, Tulcea și Călărași.

Înainte de răsăritul soarelui, musulmanii se adună la geamii pentru a lua parte la Marea rugăciune comună. Cu toţii sunt îndemnaţi să convieţuiască în pace, ca şi până acum.

Familiile înstărite taie berbeci sau viţei. Conform tradiţiei, animalul trebuie să fie sănătos şi nu trebuie şi fi fost cumpărat cu bani împrumutaţi.

Carnea animalelor este fiartă fără a fi spălată, iar oasele nu se sfărâmă. Înainte de a fi sacrificate, animalelor le este oficiată o slujbă.

Cei mai săraci musulmani primesc pachete cu carne.

Sărbătoarea Sacrificiului îi apropie pe musulmani. De Kurban Bayram îşi vizitează rudele şi prietenii, copiii merg cu colindul şi primesc dulciuri sau bani.

Seara, în cluburi, se organizează toplanti-uri, petreceri specifice musulmanilor.

Pentru a-i arăta dragostea şi supunerea lui Allah, Ibrahim (Avraam) l-a pus pe Ismail pe o piatră, dar, după cea încercat de mai multe ori să îşi ucidă fiul, lovindu-l în zadar cu cuţitul, la un moment dat, Allah a trimis din ceruri un batal, cu care a fost înlocuit Ismail. Dumnezeu văzuse că profetul şi-a dovedit credinţa şi sinceritatea în faţa sa. De atunci credincioşii musulmani sărbătoresc, timp de patru zile, una dintre cele două cele mai mari sărbători religioase musulmane: Kurban Bayram-ul. Credincioșii musulmani consideră că, de Kurban Bayram, carnea sacrificată  este cea mai dulce.

În zilele de sărbătoare Kurban Bayram, credincioşii musulmani, cei care îşi pot permite material, dar şi fizic acest lucru, merg la Mecca, la Casa lui Allah, o clădire cubică cu un etaj, ridicată, se spune, de Adam şi reconstruită de profetul Ibrahim (Avraam) şi de fiul său Ismail. Sărbătoarea Kurban Bayram se consumă la capătul unui ciclu de 12 zile de hagialâc în locurile sfinte ale islamului, la Mecca, Medina, pe muntele Arafat şi în Valea Mina, pe dealul Mudjalifa, la care participă anual peste 2 milioane de pelerini.

La Mecca, milioane de musulmani înconjoară, de şapte ori, Piatra Neagră – Kaaba. Toţi musulmanii plecaţi în pelerinaj trebuie să fie la poalele Muntelui Arafat cu o zi înainte de Kurban Bayram. Toate milioanele de credincioşi vor fi îmbrăcaţi în alb şi se vor ruga lui Allah, în „punctul“ cel mai important al credinţei musulmane – Kaaba. Hajj – pelerinajul – este cel de al cincilea stâlp al Islamului. Fiecare credincios trebuie să ajungă cel puţin o dată la Mecca, este ţelul fiecăruia dintre ei.

Respectând vechile tradiţii, astăzi, credincioşii musulmani din Dobrogea vor parcurge simbolismul sacrificiului ritualic, la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârşită în moscheile şi geamiile din localităţi.

Sursă:

editiadesud.ro