Moştenirea Mariei Tănase şi inventarul Anei Aslan, în arhiva notarilor

Moştenirea Mariei Tănase nu este doar artistică. Într-una dintre miile de cutii din arhiva notarilor e conservat şi testamentul marii cântăreţe, în care a lăsat cu limbă de moarte, printre altele, că atunci când va fi să moară, mama ei să nu afle acest lucru.

Tot aici se află şi inventarul succesoral al Anei Aslan, femeia care a învins bătrâneţea. A fost întocmit după decesul savantei şi conţine descrierea amănunţită a fiecărui bun din imobilele care îi aparţineau. De la farfurii, tablouri, bijuterii, mobilă sau cărţi, Ana Aslan a lăsat totul statului român. Inventarul succesoral este păstrat în arhiva notarilor, la fel ca alte milioane de documente.

Testamente, contracte de vânzare-cumpărare, acte de donaţii sau testamente mistice vechi, toate sunt păstrate cu mare grijă de angajaţii arhivei. Practic, aici sunt arhivele fostelor notariate de stat din Bucureşti, Buftea, Snagov şi Bolintin Vale, dar şi arhivele notarilor publici care au renunţat la meserie sau care sunt încă în funcţie.

Tot ce se află în arhiva notarilor înseamnă aproape nouă kilometri de documente, în metri liniari – nouă mii de metri -, iar actele sunt păstrate în cele mai bune condiţii de temperatură şi umiditate.

Valoarea istorică a arhivei este impresionantă dacă ne gândim numai la câteva nume ale căror documente sunt păstrate aici: Regele Carol I, Familia Cantacuzino sau Sturdza. Cel mai vechi document este un act de întărire la 1701.Din motive de securitate, despre locaţia arhivei se vorbeşte discret. Însă, oricine are nevoie de un document îl poate obţine, în baza unei cereri depuse la Camera Notarilor Publici.

În ultimii ani, angajaţii au reuşit digitalizarea unei treimi din arhivă. Instituţia a fost pusă pe picioare din cota profesională a notarilor publici.