Moscova acuză Kievul în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie că a atacat barajul Kahovka
Acuzaţiile vin în timp ce Rusia şi Ucraina îşi prezintă argumentele la Haga în faţa celei mai înalte jurisdicţii a ONU, într-un caz în care Kievul acuză Moscova că a încălcat un tratat contra finanţării terorismului prin sprijinirea separatiştilor în estul Ucrainei începând din 2014.
„Ucraina a declarat că Rusia a aruncat în aer marele baraj situat la Nova Kahovka. De fapt, Ucraina a făcut-o”, a afirmat ambasadorul Rusiei în Ţările de Jos, Aleksandr Şulgin.
„Regimul de la Kiev nu numai că a lansat atacuri masive de artilerie împotriva barajului (…), dar a şi ridicat în mod deliberat nivelul apei lacului de acumulare Kahovka la un nivel critic”, deschizând vanele hidrocentralei, a acuzat el.
Şulgin nu a prezentat nicio probă în instanţă pentru a-şi susţine răspunsurile la declaraţiile făcute în prealabil de Ucraina marţi în faţa CIJ, într-un caz adus de ea în instanţă în 2017.
Delegaţia ucraineană a numit Moscova un „stat terorist” şi a susţinut că sprijinul pentru separatişti a fost un semn prevestitor al invaziei din februarie 2022.
Şulgin a insistat că Kievul „nu are nicio autoritate morală să facă astfel de acuzaţii”.
„Acest regim a ajuns la putere în urma unei lovituri de stat violente în 2014, a venit sprijinit de naţionalişti, descendenţi direcţi ai colaboratorilor nazişti din Al Doilea Război Mondial”, a adăugat el.
Potrivit diplomatului rus, posturile cheie în guvernul ucrainean sunt ocupate de „neonazişti” care au răspândit „teroarea” în toată ţara.
Pentru a justifica intervenţia rusă, preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat în repetate rânduri „genocidul”, potrivit acestuia, al populaţiei de limbă rusă din estul Ucrainei şi a descris guvernul lui Volodimir Zelenski drept „neonazist”.
Aceste afirmaţii au fost contestate de guvernul ucrainean şi de comunitatea evreiască a ţării, notează AFP.
Conflictul cu separatiştii proruşi a făcut aproape 13.000 de morţi de la izbucnirea lui la începutul anului 2014, la o lună după înlăturarea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, urmată de anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea.
Un verdict al CIJ, creată după Al Doilea Război Mondial pentru a soluţiona disputele dintre statele membre ONU, nu este aşteptat înaintea mai multor luni sau chiar ani.
sursa Agerpres