Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Moody's pune Alba Iulia la acelaşi nivel cu Budapesta

Piaţa financiară, acest minunat spaţiu al algoritmelor economice, care ţine cont de profit, riscuri şi şanse, a pus pe picior de egalitate un oraş simbol al României, Alba Iulia, cu Budapesta. Cum? Agenţia de evaluare financiară Moody's a atribuit municipiului Alba Iulia un rating "Ba1", identic cu cel acordat Budapestei sau Zagrebului. Într-un registru amuzant, gestul celor de la Moody's e o răzbunare pentru bucureşteni, enervaţi de saluturile unor staruri pop care zbierau de pe scenele din stadioane: Hello Budapest!. Un scor de rating egal care ar putea astfel să şteargă cu buretele sfidarea din logo-ul oraşului Alba Iulia, care se promovează deci cu sloganul "Cealaltă Capitală". O fi o comparaţie premonitorie cu Budapesta.

19 Noiembrie 2013, 22:43 | Lidia Moise |
Budapesta
Budapesta
Alba Iulia

Ratingul atribuit de Moody's oraşului Alba Iulia este o premieră, nicio altă localitate din România neavând un calificativ de risc financiar. Potrivit lui Gjorgji Josifov, vicepreşedinte al Moody's, punctele forte ale oraşului sunt legate de o gestionare prudentă a bugetului, o performanţă financiară echilibrată, de un portofoliu de lichidităţi, în mare parte recuperări din banii europeni blocaţi, şi de un profit confortabil al maturităţilor împrumuturilor deja antamate.

În plus, oraşul are industrii diversificate, un sistem de control şi supraveghere bine articulat, iar autorităţile sunt transparente. Am spune noi că această transparenţă a fost exersată de autorităţi datorită rigorilor pieţei de capital, deoarece municipiul Alba Iulia a lansat, în ultimii 10 ani, trei emisiuni succesive de obligaţiuni listate la Bursa de Valori din Bucureşti, prin care şi-a finanţat diversele programe de dezvoltare.


Este vorba totuşi despre un rating fără recomandare investiţională, de tip speculativ cu perspectivă negativă, deoarece oraşul are şi puncte slabe, cum ar fi nevoia continuă de investiţii, a căror finanţare ar urca povara datoriei. Iar veniturile oraşului au o flexibilitate limitată, a remarcat Josifov.


Un punct favorabil remarcat de analiza Moody's este însă şi realitatea că, în ultimii ani, oraşul a afişat un buget excedentar, urcând de la un surplus cât 19% din veniturile operaţionale, în 2011, până la 30% în 2012. Această performanţă de a cheltui mai puţin decât încasările reflectă atât o gestionare prudentă, cât şi o creştere a veniturilor realizate din impozite şi taxe sau o majorare a transferurilor de la bugetul de stat.

Moody's se aşteaptă la o performanţă robustă a bugetului local şi în următorii ani.

Oraşul are lichidităţi, a remarcat Josifov, iar rezervele de bani au reprezentat, între 2010 şi 2012, aproximativ 14% din încasările operaţionale. Deşi în 2012 aceste rezerve de numerar s-au subţiat până la 10% din veniturile operaţionale, ele pot asigura o rambursare fluidă a datoriilor acumulate şi, mai ales, pot susţine viitoare proiecte cu finanţare europeană.


Într-adevăr, dorinţa de a atrage noi finanţări europene pare să fie scopul pentru care autorităţile locale s-au supus scrutinului nemilos al agenţiei de rating Moody's. "Primul lucru pentru care ne-am pregătit este viitorul val de fonduri europene. Ratingul Moody's primit este o ştire pozitivă şi pentru investitori", a spus primarul Mircea Hava. El a adăugat că o evaluare estimativă a viitoarelor proiecte pentru care intenţionează să ceară bani europeni se situează "undeva în jurul sumei de 100 de milioane de euro", dar nu a exclus şi eventuale împrumuturi prin piaţa de capital.


Economistul Marius Bostan, de la VMB Partners, a reamintit că Alba Iulia a fost prima localitate din România care a emis obligaţiuni în moneda naţională cu o maturitate de 20 ani, o performanţă pe care Trezoreria statului nu a atins-o încă.

(w300) Alba Iulia


"Nu poţi să aduni bani din piaţă şi să promiţi că-i dai înapoi în 20 de ani dacă nu ai performanţe financiare, dacă nu dovedeşti un comportament financiar prudent sau dacă nu ai o politică investiţională în conformitate cu o strategie fezabilă de dezvoltare durabilă. Or, dacă ne uităm la matricea scorului de credit ataşată de  rating-ului conferit de Moody's, tocmai aceste elemente au cântărit foarte mult în evaluare. Municipalitatea a reuşit să-şi facă o strategie de dezvoltare pe termen lung, în urmă cu peste 10 ani. la care şi-au adus contribuţia cei mai buni consultanţi, mediul de afaceri şi personalităţile oraşului. Din 2002 până în 2012, veniturile proprii au crescut de şapte ori. Au fost aduse multe idei bune privind investiţiile, urbanismul, managementul operaţional din oraşe europene dezvoltate. Proiectele s-au prioritizat şi s-a creat un echilibru bun între investiţiile private şi cele municipale", a spus Bostan.


Această versatilitate financiară şi abilitatea de a găsi finanţare din piaţa de capital, dar şi de la bănci au făcut posibilă atragerea unor fonduri europene în valoare de peste 150 de milioane de euro. Aceşti bani au finanţat construirea sau modernizarea a peste 23 km drumuri, a peste 55.000 metri pătraţi zone pietonale, peste 20.000 metri pătraţi de parcări şi a peste 15 hectare de spaţii verzi noi.

Municipiul Alba Iulia a contractat, începând din 2002 şi până în 2013, împrumuturi totalizând peste 129 de milioane de lei pentru investiţii de interes local şi pentru cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri europene, a mai precizat Bostan. "Împrumuturi au fost realizate prin trei emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de până la 20 ani, două produse de creditare bancară pentru investiţii şi un mecanism hibrid de finanţare format din obligaţiuni prefinanţate prin credit punte", a mai spus Bostan.

Printre proiectele finanţate se numără reabilitare de reţele de apă, străzi şi alei pietonale, refuncţionalizare pieţe şi reabilitări în centrul istoric şi trasee turistice, asigurarea sustenabilităţii energetice, reabilitarea cetăţii-fortăreaţă.

Una dintre problemele oraşului este însă, aşa cum a remarcat Josifov, faptul că veniturile sunt inflexibile, adică sunt limitate la culegerea impozitelor locale pe terenuri sau pe clădiri şi la încasări din impozitul pe veniturile angajaţilor, ceea ce, admite Hava, nu este prea mult. Desigur, edilul şi-ar dori ca o parte mai mare din impozite să rămână în vistieria oraşului. Mai ales că, în ultimii ani, de criză, comunitatea locală de afaceri a solicitat şi a obţinut o reducere a impozitului pe clădiri şi terenuri.

Să fie această gestionare modernă, europeană a oraşului ştampilat de Moody's cu acelaşi rating ca Budapesta un argument pentru descentralizare? Rămâne de văzut.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ECONOMIE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 18°C 17°C
IASI 17°C 16°C
CLUJ 16°C 17°C
CONSTANTA 16°C 16°C
CRAIOVA 16°C 17°C
BRASOV 16°C 16°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Octombrie 2018, 07:57
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-10-2018
Deschidere: 8599.66
Maxim: 8618.36
Mimim: 8569.1
Variatie: 0.01%
SNP
0.39
0.51%
TLV
2.34
0.64%
SNG
34.40
0.29%
FP
0.95
0.21%
EL
10.76
0%
DIGI
29.55
0.34%
SNN
8.02
0.75%
BRD
13.16
0%
TGN
353.00
0.28%
SIF5
2.15
0.69%
ARHIVĂ ȘTIRI