Modele de bune practici în timpul pandemiei Covid-19

Este o evidență că în criza COVID-19 cu care se confruntă acum omenirea, comunicarea online este un colac salvator care permite telemunca, distanțarea fizică – fără ca ea să devină în fapt ceea ce, greșit s-a numit, ”izolare socială” -, consultațiile medicale la distanță, ședințele de lucru sau chiar conferințele ori congresele virtuale.

Grație digitalizării, puternic accelerate de provocările crizei COVID-19, avem acces la comunicare rapidă, posibilități de transmitere sau de primire aproape instantanee a informației, posibilități fantastice de arhivare și accesare a unei ”biblioteci universale”.

În răspunsul mondial la pericolul infectarii rapide în masă cu noul coronavirus, contează toate aceste posibilități. Contează și faptul că oamenii se pot ajuta între ei, la distanță. Prin intermediul rețelelor digitale avem la îndemână variante de postare, arhivare și identificare la nevoie a unor exemple de bună parctică în diverse comunități, afaceri sau acțiuni, în contextul COVID-19.

Astfel, simple căutări pe net pot inspira în ceea ce e de făcut ca antreprenor, manager sau lider al unei comunități, angajat sau voluntar, hotelier sau turist, formator, profesor sau elev, individ sau echipă de orice fel. Pe lângă, și cu respecatarea direcțiilor stabilite de oficialitățile naționale și europene prin ghiduri, orientări și recomandări, norme și legi, netul oferă posibilitatea de a-i inspira pe alții și de a fi inspirat de exemplele de  bune practici de oriunde din lume, în contextul actual al pandemiei.

Pe platforma fire-in.eu cei interesați pot gasi bune practici împărtășite de statele europene în domeniul intervențiilor în caz de incendii, la https://fire-in.eu/single-pages/coronavirus-european-countries-share-their-best-practices.

”Cele mai bune practici agreate de sectorul financiar și organizațiile de consumatori și de afaceri pentru a contribui la atenuarea în continuare a impactului pandemiei Coronavirus” au fost postate  în 14 iulie de site-ul oficial al Uniunii Europene în urma consultării a 25 de organizații, și pot fi găsite la: https://ec.europa.eu/info/files/200714-best-practices-mitigate-impact-pandemic_en

UNCHR (Agenția Națiunilor Unite pentru Refigiați) (https://www.unhcr.org/news/press/2020/4/5ea68bde4/coronavirus-unhcr-offers-practical-recommendations-support-european-countries.html) oferă ”sprijin practic în asigurarea accesului pe teritoriu și azil, în abordarea restricțiilor de circulație sau în comunicarea eficientă cu solicitanții de azil și cu populațiile de refugiați cu risc COVID-19”.

La adresa World Health Organization, platformă a organizației Parteneriatul pentru sănătatea mamei, nou-născutului și copilului (PMNCH, sau Parteneriatul) – care se prezintă ca fiind ”cea mai mare alianță din lume pentru sănătatea femeilor, copiilor și adolescenților (WCAH), reunind peste 1.000 de organizații partenere din 192 de țări”, sunt colectate și diseminate  ”cele mai bune practici, povești interesante, inspiraționale, exemple de țară, lecții învățate ” într-o ”secțiune, menită să ilustreze eforturile și experiențele din întreaga lume pentru a aborda COVID19, fără să încerce să ofere orientare normativă sau tehnică”.

Desigur, sunt nenumărate alte variante care pot fi găsite prin căutări specifice, și rezultatele motoarelor de căutare pot oferi inspirație, încurajări, modele în acest context, complicat pentru fiecare în parte, creat de pericolul infectării cu noul coronavirus.

Autor: Mihaela Căciuleanu