Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
BUCUREŞTI, 555

Moda şi modistele Bucureştilor

Dacă înalta societate a Bucureştiului Vechiului Regat etala o vestimentaţie grea, elegantă şi adesea sufocantă, bucureştenii Micului Paris au fost adepţii hainelor comode şi colorate, dorind parcă, să şteargă durerea pricinuită de Primul Război Mondial.

05 Septembrie 2014, 14:53 (actualizat 08 Septembrie 2014, 10:00) | Magda Manea |
Moda interbelică / FOTO: istoriesicultura.ro
Moda interbelică
Moda masculină a anilor 1900
Moda feminină a anilor 1900
Paris, 1900
Bucureştiul interbelic
2.Moda interbelică

La 20 septembrie 2014 se împlinesc 555 de ani de când Bucureştiul a fost atestat documentar, prilej de rememorare a unor fapte şi evenimente care au marcat istoria Capitalei.

Odată cu încoronarea lui Carol I ca Rege al României, pe lângă alte schimbări importante în toate domeniile, au intervenit schimbări şi în domeniul vestimentaţiei.

Clasele înalte foloseau materialele aduse din străinătate, de foarte bună calitate, din care erau croite după moda „nemţească”, cele mai elegante costume. Excepţie făceau boierii care se purtau după moda franţutească, cu redingote negre sau albastru închis, cu pantaloni de culoarea oului de raţă şi jiletca de mătase galbenă cu flori mici.

(w380) Moda mascu

Accesoriile folosite erau cravata de mătase neagră sau lavaliera înnodată într-o fundă mare, în jurul gulerului alb, înalt şi scrobit, jobenul (ţilindru) sau melonul (ciupag), ceasul cu capac şi lanţ, purtat în buzunarul vestei, tabachera şi „ţigaretul” din fildeş, chihlimbar, abanos sau sidef.

Ghetele moi cu „bizeţuri” (besezen) laterale din material textil erau asortate cu ciorapii şi mănuşile de culoare galben pal. La ţinutele de gală, ciorapii erau obligatoriu negri, iar mănuşile albe.

Rufăria era albă, cu pieptul şi „mânecuţele” scrobite. Gulerele şi manşetele erau detaşabile.

Alte accesorii nelipsite din garderoba domnilor era bastonul cu mâner de aur, argint, fildeş, baga sau sidef, ochelarii prinşi de haină cu un şiret şi umbrela de soare, îmbrăcată în borangic chinezesc (shantung) căptuşită cu mătase verde.

Doamnele din înalta societate erau foarte elegante, purtând costume foarte elaborate, formate din: talie (corsaj sau bluză) şi jupă (foaie sau fustă) lungă până la vârful pantofilor, ale căror croieli se păstrau peste ani. Culoarea şi ţesăturile se schimbau după moda de la Paris.

Începând cu anul 1866, cucoanele vârstinice purtau jupele peste un schelet de balon confecţionat din oase de balenă, astfel încât fusta sta foarte înfoiată ţinând domnii la o distanţă respectabilă.

Doamnele mai tinere au înlocuit acest accesoriu incomod cu două-trei fuste suprapuse apretate – o modă împrumutată, se pare, de la ţărăncile din provinciile franţuzeşti şi olandeze.

Corsajul trecea de talie, era închis cu nasturi până sub bărbie şi aveau mâneci lungi şi largi, tivite cu dantelă îngustă.

Anii 1878 au redus fustele suprapuse la una singură, ataşată coretului moştemit de la crinolina bunicii, dar de formă mai redusă.

(w380) Moda femin

Peste fustă au fost adăugate două şorţuri de stofă şi un volan ataşat la tiv. Pieptul corsajului era accesorizat cu dantelă sau muselină plisată „jabot”, după moda Apusului.

Zece ani mai târziu au dispărut şorţurile şi a fost adăugat un al doilea volan, deasupra celui vechi, iar corsajele s-au lungit.

Începând cu anul 1895, volanele au rămas doar la rochiile de seară, lipite mai mult de trup, garniturile au dispărut, iar tivul rochiei a luat forma zorelei sau a florii rochiţa rândunicii, numit „volan cu forme”. Rochiile drepte se scurtaseră acum până la glezne.

„Rufăria” era albă, fină, din olandă sau madipolon, accesorizată cu dantelă şi broderii.

Iniţial, ciorapii doamnelor erau până la genunchi, apoi deasupra genunchiului, susţinuţi de jartiere elastice, accesorizate cu dantele şi flori.

Încălţămintea era formată din „escarpines”, purtaţi acasă sau la toaletele de seară şi ghete înalte, cu 16-20 de nasturi şi tocuri de 5 cm, din lemn îmbrăcat în piele – după moda franţuzească.

Părul era purtat în coc la ceafă sau împletit în două cozi în jurul capului, ca o cunună.

Singurele cosmetice ale doamnelor, elegante şi rafinate, erau parfumurile florale fine şi pudra de orez parfumată.

Pălăriile erau accesorizate cu panglici de mătase, catarame de aur sau argint cu pietre preţioase, pene de păsări exotice, viu colorate.

Un element comun al celor două ţinute, masculină şi feminină, era calitatea ţesăturilor, fie că era vorba de mătase, lână sau bumbac. Astfel, rochiile erau adesea lăsate moştenire.

Moda Micului Paris

Hainele perioadei interbelice, feminine sau masculine, aveau o singură tendinţă: lejeritatea.

Bărbaţii au adoptat o vestimentaţie comodă, formată din jachetă cu doi sau trei nasturi. pantaloni cu manşetă, cămaşă albă cu butoni la manşete, vestă, pantofi de lac (vara) sau ghete (iarna), cravată, pălărie, baston şi ceas de buzunar.

Acasă, bărbaţii din înalta societate purtau haine lungi de mătase sau stofă, papuci comozi, iar noaptea, pijamale din două piese.

Părul îl purtau tuns scurt şi îngrijit.

(w380) 2.Moda int

Doamnele mai în vârstă nu au schimbat foarte multe în vestimentaţie, în schimb, tinerele au adoptat hainele comode, inspirate de la Paris şi confecţionate pe comandă pe Lipscani sau Calea Victoriei, la croitorii şi modistele care copiau moda pariziană, ori cumpărate de la magazinele de specialitate.

Rochiile de zi erau mai scurte, trei sferturi, cu talia lungă, cu franjuri, mărgele, dantele şi broderii fine.

Cele de seară, în culori mai închise, aveau spatele decoltat îndrzneţ şi erau accesorizate cu diademe strălucitoare, şaluri din caşmir, gulere de blană sau chiar hăini din blană de vulpe argintie sau astrahan. Nelipsite erau bijuteriile scumpe, emailate, şirurile lungi de mărgele, broşele, brăţările egiptene, cerceii cu forme geometrice sau mănuşile lungi până la cot.

Ziua, mănuşile erau scurte, asortate cu pantofi cu vârful uşor rotunjit, cu toc lat şi baretă subţire.

Poşeta, accesorizată cu blană sau pietre, era purtată pe încheietura măinii, aproape în orice moment al zilei.

Acum, corsetul nu doar subţia şi marca talia, dar aplatiza şi sânii, dând femeii un aspect masculin, alături de părul tuns scurt şi nelipsita ţigaretă.

Pălăriile mici „cloche” cu voaletă ascundeau adesea părul vopsit şi tuns.

În această perioadă a fost inventat ondulatorul cu aburi, mai puţin nociv pentru firul de păr.

Doamnele mai în vârstă foloseau din belşug parfumul şi pudra, iar cele tinere, un parfum discret „asezonat” cu rujul, rimelul, fardul de pleaoape, dar şi pudra care albea vizibil tenul.

 

Sursa:

George Cotescu, Bucureştii vechiului regat, Capitel, 2004

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN BUCUREŞTI, 555 DE ANI
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 12°C
IASI 9°C 11°C
CLUJ 8°C 10°C
CONSTANTA 10°C 9°C
CRAIOVA 14°C 12°C
BRASOV 10°C 11°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Februarie 2019, 05:03
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 15-02-2019
Deschidere: 7642.1
Maxim: 7708.75
Mimim: 7637.46
Variatie: 0.2%
TLV
1.84
1.19%
SNN
9.33
3.66%
SNP
0.35
0.43%
TEL
22.15
1.58%
FP
0.87
3.53%
BRD
11.60
1.54%
SNG
31.20
0.95%
TGN
336.50
1.97%
EL
10.70
0.19%
SIF5
2.06
2.15%
ARHIVĂ ȘTIRI