Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ALEGERI EUROPENE 2014

Mize şi provocări pentru noile instituţii europene. Ce propun candidaţii la şefia Comisiei Europene

Discrepanţe sociale, creşterea numărului de persoane ameninţate de sărăcie, şomaj în rândul tinerilor şi politica externă. Se adaugă neîncrederea cetăţenilor europeni în Uniunea Europeană şi în principalele sale instituţii şi previziunile privind ascensiunea partidelor eurosceptice. Cum răspund candidaţii la şefia Comisei acestor provocări ? Noul Parlamentul European va alege viitorul preşedinte al Comisiei Europene care va putea să traseze priorităţi pe termen lung.

14 Mai 2014, 14:27 (actualizat 14 Mai 2014, 14:37) |
Alegeri europene / FOTO: StirileTVR
Alegeri europene
Jean-Claude Juncker
Martin Schulz
Guy Verhofstadt
Jose Bove
Sediu Parlament European

Alegerile europene de la sfârşitul lunii mai 2014 sunt marcate de îngrijorarea liderilor europeni cu privire climatul popular de nemulţumire privind performanţă actuală şi viitoare a instituţiilor Uniunii Europene. Şi, cu două săptămâni înainte de alegerile europene, un sondaj Eurobarometru relevă exact acest lucru: mai mult de jumătate dintre europeni nu au încredere în UE şi nici instituţiile europene, Parlamentul European, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană nu sunt scutite de această opinie negativă. Doar unul din trei cetăţeni europeani declara că are încredere.

Principalele atracţii ale Uniunii sunt, pentru 44% dintre europeni, libertatea de a călători, a studia şi munci peste tot în UE şi doar pentru 12% Uniunea reprezintă prosperitatea economică. În schimb 17% identifica Uniunea Europeană cu şomajul şi unul din patru europeni o asociază cu birocraţia şi risipă banului public.

De asemenea, ultimele sondaje pre-electorale arată că euroscepticii câştigă teren. Conform estimărilor recente aproximativ 25% dintre viitorii europarlamentari vor fi reprezentanţi ai partidelor eurosceptice, situate la extremele spectrului politic, care mobilizează mai bine la vot speculând temerile alegătorilor şi promovează mesaje antieuropene, antisolidaritate sau împotriva imigraţiei şi a instituţiilor europene.

Pentru a răspunde acestor provocări de creştere economică, influenţe globale şi pentru revigorarea instituţiilor europene, liderii politici europeni îşi regandeasc politicile în căutarea unor noi abordări.

Ce au făcut instituţiile europene în actualul mandat

(w400) Sediu ParlParlamentul European a câştigat în putere şi vizibilitate: 950 de legi votate în ultimii cinci ani, un cuvânt greu de spus în stabilirea bugetului UE pe următorii şapte ani şi în reforma politicii agricole comune.

Între marile decizii, Parlamentul European şi-a mai trecut în palmaresul ultimilor cinci ani respingerea acordului SWIFT cu SUA, în ce priveşte utilizarea de către americani a tuturor datelor bancare, resingerea tratatului ACTA şi stabilirea de noi reguli în calcularea tarifelor de roaming sau utilizarea creditelor ipotecare.

Iar Comisia Europeană arată, într-o analiză publicată în luna martie, stadiul actual al obiectivelor asumate în cadrul strategiei Europa 2020:

75% dintre europenii cu vârstă între 20 şi 64 de ani sunt activi pe piaţă forţei de muncă şi procentul ar putea ajunge la 72% până în 2020 dacă statele membre ar atrage pe piaţă muncii forţa de muncă potenţială formată din femei, persoane în vârstă şi migranţi.

A fost alocat cercetării şi dezvoltării 3% din PIB, dar "targetul este puţin probabil să fie atins", a arătat Comisia Europeană, procentul posibil pentru 2020, ca medie la nivelul UE, este de 2,2% şi ar putea creşte cel mult până la 2,6%.

Reducerea emisiilor de gaze cu 20%, creşterea cu 20% a surselor de energie regenerabilă, îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 20%. Aceste ţinte în domeniul mediului şi energiei este posibil să fie atinse, iar statele membre, Comisia şi Parlamentul sunt în mijlocul unor discuţii legate de un nou cadru pentru ţinte 2030.

În privinţa reducerii abandonului şcolar la sub 10%, Comisia consideră că această ţintă va fi atinsă: abandonul şcolar a scăzut de la 15,7% în 2005 la 12,7% în 2012.

În ceea ce priveşte scoaterea a 20 de milioane de persoane de sub riscul sărăciei, în loc să progreseze către acest target, UE se îndepărtează de el. Din cauza crizei economice, numărul persoanelor cu risc de sărăcie a crescut cu 10 milioane, ajungând la un total de 124 milioane, în 2012.

Iar, pentru mandatul viitorului executiv european, actuala Comisie Europeană consideră că cele mai importante provocări în zona politicilor sociale rămân: migraţia, educaţia, trainingul şi inegalitatea veniturilor.

Noua Comisie Europeană

Marea noutate a acestor alegeri este că pentru prima dată executivul UE va fi condus de un preşedinte ales de Parlamentul European, urmând o nouă procedura, în urmă intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Ceilalţi membri ai Comisiei vor fi selectaţi de statele membre şi vor primi portofolii, după un proces de negociere între preşedintele Comisiei şi statele membre.

Cei 28 de comisari, câte unul pentru fiecare ţară, vor fi audiaţi în cadrul Parlamentului European într-o serie de sesiuni plenare şi se speră ca nouă Comisie să îşi înceapă activitatea la 1 noiembrie 2014.

Cei patru principali candidaţi la Preşedinţia Comisiei, din partea grupărilor politice majore din Parlamentul European, şi-au prezentat priorităţile în dezbaterea de vineri, 9 mai.

(w220) Jean-ClaudJean-Claude Juncker, din partea grupării de centru-dreapta reprezentată de Partidul Popular European, propune că noutate un program cu ţintă pe termen lung pentru a organiza o piaţă digitală europeană unică reală. Junker afirmă şi că va relansa eforturile de a întregi piaţa unică, care nu a fost întregită pe parcursul a 30 de ani, ceea ce va conduce şi la mai multe joburi.

În legătură cu situaţia din Ucraina şi acţiunile Rusiei candidatul PPE spune că UE, care se bazează pe valori, trebuie să ia atitudine împotriva violării legislaţiei internaţionale de către Putin şi să aibă acţiuni şi reacţii: „Nu vrem să ajungem la război, trebuie să încetăm această prostie, complet lipsită de sens, războiul nu este un răspuns la probleme, în secolul XXI”.

Junker mai spune că dacă Rusia nu îşi schimbă comportamentul, Uniunea trebuie să se mobilizeze şi să impună sancţiuni economice şi financiare, ţinându-se cont de abordările diferite ale ţărilor europene.

(w220) Martin SchMartin Schulz, candidatul Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor spune că priorităţile sale vor fi combaterea evaziunii fiscale şi lupta împotriva fraudelor şi că doreşte crearea de locuri de muncă pentru tineri şi compensarea crizei de creditare.

El consideră că banii pot veni din combaterea evaziunii şi fraudelor, care se ridică anual în statele membre UE la suma de 1.000 de miliarde de euro, şi trebuie investiţi pentru a compensa crizele de creditare, inclusiv prin programe de creditare prioritare pentru IMM-urile care angajează tineri.

În privinţa situaţiei din Ucraina şi a acţiunilor Rusiei consideră că pătrunderea pe teritoriul altei ţări este o încălcare a legislaţiei internaţionale care trebuie condamnată şi că discuţia despre sancţiuni este pe deplin justificată. În al doilea rând, Schultz spune că, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial, cetăţenii europei au putut vedea că războiul a dispărut în interiorul UE, nu însă şi la graniţele UE, şi de aceea este nevoie de cooperare cu Rusia. Înseamnă că trebuie aplicate sancţiuni dure Rusiei, iar cetatenillor europeni să li se spună că vor există preţuri ridicate la energie şi gaze şi companiile europene nu vor mai putea investi în Rusia, dar în acelaşi timp trebuie să se încerce găsirea soluţiilor diplomatice.

(w220) Guy VerhofGuy Verhoftstadt candidatul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa – ALDE spune că trebuie oprită dezbaterea neproductivă din ultimii ani despre austeritate şi creştere pentru că “nu se poate face creştere prin noi datorii, aceasta nu poate decât să genereze o nouă criză.”

Verhoftstadt afirma că trebuie o nouă abordare radicală: uniunea bancară - pentru a stopa criza creditelor, unificarea pieţelor de capital - pentru a avea rate mai scăzute ale dobânzilor, deoarece deocamdată există 28 de pieţe de capital diferite, o comunitate energetică europeană, unificarea pieţei digitale şi încetarea finanţării deficitelor.

În privinţa situaţiei din Ucraina Guy Verhoftstadt spune că în timpul vizitei sale din februarie la Kiev a putut vedea în ochii cetăţenilor care este miza, nu lupta geopolitică dintre Europa şi Rusia, ci nevoia de a trăi într-o ţară normală fără corupţie. De aceea este datoria Uniunii Europene să ajute cetăţenii ucrainieni pentru a le da o şansă să trăiască într-o astfel de ţară. Optează pentru sacţiuni mai dure pentru Rusia, şi nu numai în sens economic, ci şi mai personale, care să atingă cercurile din jurul lui Putin, cercurile oligarhilor, cei care conduc companiile şi conglomeratele de stat. „Trebuie să le limităm vizele, trebuie să le blocăm conturile şi trebuie să mergem până la averile pe care le deţin, care sunt obţinute în cea mai mare parte în Europa de Vest, asta este ceea ce trebuie să facem. Şi nu să ne fie teamă, pentru că simplul cetăţean din Ucraina aşteaptă să trăiască într-o ţară decentă şi democratică şi noi putem să-i ajutăm”, consideră Guy Verhoftstadt.

(w220) Jose BoveJose Bove, din partea Alianţei verzilor, consideră că pentru stimularea creşterii economice şi a joburilor trebuie măsuri concrete, un buget real pentru Europa şi un mare plan pentru o schimbare economică, acţiuni rapide şi investiţii împreună cu BEI.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ALEGERI EUROPENE 2014
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 12°C
IASI 9°C 11°C
CLUJ 8°C 10°C
CONSTANTA 10°C 9°C
CRAIOVA 14°C 12°C
BRASOV 10°C 11°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Februarie 2019, 07:08
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 15-02-2019
Deschidere: 7642.1
Maxim: 7708.75
Mimim: 7637.46
Variatie: 0.2%
TLV
1.84
1.19%
SNN
9.33
3.66%
SNP
0.35
0.43%
TEL
22.15
1.58%
FP
0.87
3.53%
BRD
11.60
1.54%
SNG
31.20
0.95%
TGN
336.50
1.97%
EL
10.70
0.19%
SIF5
2.06
2.15%
ARHIVĂ ȘTIRI