Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Mitropolitul Andrei Şaguna, un cărturar cu viaţă sfântă

Andrei Saguna (1808-1873), cel mai de seamă ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, a contribuit decisiv la renaşterea vieţii naţionale, politice, culturale şi spirituale a românilor transilvaneni. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca mitropolitul Andrei Şaguna să fie canonizat şi din 2011, îl prăznuim la data de 30 noiembrie.

30 Noiembrie 2017, 10:58 (actualizat 30 Noiembrie 2017, 11:05) |
Mitropolitul Transilvaniei Andrei Şaguna
Mitropolitul Transilvaniei Andrei Şaguna
Mitropolitul Transilvaniei Andrei Şaguna
Mausoleul Şaguna din Răşinari

Marele mitropolit Andrei Şaguna a rămas în conştiinţa românilor ardeleni ca unul dintre cei care şi-au închinat întreaga viaţă altarului şi poporului.

Andrei Şaguna, în istoria şi în destinul Transilvaniei

Anastasie Şaguna s-a născut la Mişkolţ, în Ungaria, la 20 decembrie 1808, în familia negustorilor aromâni Naum şi Anastasia. Tatăl a dat faliment, iar arhiepiscopul romano-catolic de Egger, Ştefan Ficher, l-a determinat să treacă la catolicism împreună cu întreaga familie şi, potrivit legilor de atunci, cei trei copii, între care Anastasie, viitorul mitropolit, au fost declaraţi romano-catolici. Dar, tot potrivit legilor de atunci, la vârsta de 18 ani fiecare dintre cei trei copii a declarat că vrea să se întoarcă la credinţa pe care vrednica lor mamă, Anastasia, nu a părăsit-o.

Cu rezultate excepţionale la învăţătură, studiind la Universitatea din Pesta filosofia şi dreptul şi cunoscând mai multe limbi străine, mulţi se aşteptau ca Anastasie să facă o carieră în lumea laică, dar tânărul s-a îndreptat spre şcoala teologică din Vârşeţ, pe care a absolvit-o la 24 de ani, şi apoi spre Mănăstirea sârbească Hopovo. După un an de noviciat, pe 12 octombrie 1833, a fost tuns în monahism sub numele de Andrei.

Timp de 13 ani, Andrei Şaguna a slujit în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe şi a trecut prin toate treptele ierarhice, fiind apreciat în mod deosebit de înalţii săi ierarhi. În 1846, după moartea primului episcop român de la Sibiu, Vasile Moga,  arhimandritul Andrei Şaguna a fost numit vicar general al Episcopiei vacante de la Sibiu.

(w220) Mitropolit

Şaguna a fost hirotonit arhiereu în Catedrala ortodoxă din Karlovitz, în Duminica Tomii din 1848, de către mitropolitul Iosif Raiacici, viitorul patriarh, şi a făgăduit atunci să-i "trezească" pe românii ardeleni din adâncul lor somn şi să-i ridice spre tot ce este bun şi înălţător.

În primii doi ani ca arhiereu, Şaguna şi-a îndreptat atenţia mai mult spre problemele naţiunii şi s-a implicat cu toată fiinţa lui în mişcarea revoluţionară a românilor transilvăneni. A fost copreşedinte al Adunării naţionale româneşti de la Blaj, din 3/15 mai, cea care a formulat programul cu 16 revendicări politico-naţionale, apoi tot Adunarea l-a delegat în fruntea unor intelectuali români ca să ducă la Viena aceste petiţii. Şaguna le-a prezentat împăratului, la Innsbruk şi la Viena, primind asigurări că ele vor fi satisfăcute.

Datorită personalitatii de seama a noului ierarh din Sibiu, în ziua de 24 decembrie 1864, Episcopia din Sibiu este ridicata pentru a doua oara la rangul de Mitropolie, având autonomie proprie şi desprinzându-se de Mitropolia ortodoxa sârba din Karlovitz.

Tot în 1864, episcopul Andrei Saguna este numit mitropolit al Ardealului.

Andrei Şaguna s-a ocupat de organizarea învăţământului ortodox românesc de toate gradele din Transilvania.

A cerut profesorilor să scrie manuale - de aritmetică, de citire, de istorie, de fizică, de ştiinţele naturii, a tipărit mai multe manuale şcolare şi a îndrumat întregul învăţământ românesc, în primul rând pe cel primar, sub îndrumarea lui înfiinţându-se aproape 800 de şcoli în Arhiepiscopia Sibiului.

Pentru că românii nu aveau biserici şi şcoli şi erau, în mare parte, analfabeţi, Şaguna i-a îndemnat pe preoţi şi pe credincioşi să îşi ridice noi biserici şi clădiri şcolare, iar în pastoralele sale insista să se ridice clădiri pentru şcoala confesională. Prin Biserică şi prin şcoală s-a păstrat limba, s-a păstrat neamul românesc. Mitropolitul Şaguna a încercat să ridice o catedrala în Sibiu, dar în lipsa fondurilor necesare a izbutit doar să cumpere actuala Reşedinţă Mitropolitată, precum şi alte căteva clădiri din centrul Sibiului.

Şaguna a înfiinţat mai multe fundaţii la arhiepiscopie din care se acordau burse unor elevi şi studenţi merituoşi, iar la îndemnul lui marele avocat aromân din Budapesta Emanuil Gojdu a creat o fundaţie din care să se acorde burse pentru elevi, studenţi, dar şi meseriaşi. S-au acordat peste 5.000 de burse până la Unirea din 1918.

Andrei Şaguna a înfiinţat tipografia eparhială, care există până astăzi, unde în timpul său s-au tipărit peste 200 de titluri de lucrări şi ziarul "Telegraful Român", care apare neîntrerupt de la 3 ianuarie 1883. Lui Andrei Şaguna i se datorează şi apariţia Calendarului bisericesc, format carte, care apare sub denumirea de "Îndrumătorul bisericesc", din 1852 până astăzi.

În primul an de păstorire, Şaguna a tipărit câteva manuale mai vechi, după care a redactat el însuşi "Elementele dreptului canonic", apoi "Compendiul de drept canonic", o lucrare masivă de peste 450 de pagini care va fi tradusă în germană, iar din germană în rusă şi tipărită la Sankt Petersburg.

Şaguna a contribuit din plin la înfiinţarea Astrei, Asociaţia transilvană pentru literatură şi cultura poporului român, în 1861, acum 150 de ani. Deşi eparhia lui era săracă, a ajutat mulţi credincioşi peste care se abătuseră fie seceta, fie incendii, fie inundaţii, stăruind pe lângă preoţii parohi să facă diferite colecte pentru sprijinirea acestora şi trimiţând el însuşi bani pentru acei năpăstuiţi ai sorţii.

Şaguna era un om al rugăciunii şi era prezent mereu la slujbă la biserica zisă "grecească" din Sibiu, pe locul catedralei de astăzi, ridicată de negustori aromâni din Sibiu, nu numai la Liturghie, ci şi la Utrenie şi la Vecernie şi respecta cu stricteţe toate posturile rânduite de Biserică.

Andrei Şaguna a murit la 16-28 iunie 1873 şi, potrivit dorinţei sale testamentare, a fost înmormântat lângă biserica mare din Răşinari, unde el slujise de multe ori, "fără pompă, fără muzică şi fără predică".

(w300) Mausoleul

A fost prohodit de un singur preot, duhovnicul său, ieromonahul Gherman Bogdan, iar la înmormântarea lui au participat mii de români veniţi din toate părţile Ardealului, şi mai ales de la Braşov.

Întreaga agoniseală a lăsat-o prin testament Arhiepiscopiei Sibiului.

După câţiva ani de la moartea lui Şaguna, Ioan Slavici scria că "astăzi, chiar, şi creştinii ortodocşi din Ardeal îl socotesc între sfinţi".

La scurt timp după moarte s-a creat un cult pentru Şaguna. Pe vremuri, în multe case ţărăneşti din Ardeal, chipul lui Şaguna era pus lângă icoane.

Era considerat un adevărat sfânt, ca unul care a contribuit la renaşterea vieţii naţionale, politice, culturale şi spirituale a românilor transilvăneni.

 

surse

crestinortodox.ro

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 10°C
IASI 9°C 6°C
CLUJ 5°C 5°C
CONSTANTA 15°C 11°C
CRAIOVA 12°C 10°C
BRASOV 10°C 4°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 12 Decembrie 2017, 21:55
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 12-12-2017
Deschidere: 7614.51
Maxim: 7647.71
Mimim: 7564.63
Variatie: -0.3%
FP
0.84
0%
TLV
2.10
0.71%
EL
11.12
1.08%
BRD
12.52
0.8%
SNP
0.28
0.36%
SIF3
0.25
0.41%
TGN
377.00
1.57%
SNG
31.20
0.79%
DIGI
32.60
2.37%
CMP
0.90
8.42%
ARHIVĂ ȘTIRI