Mircea Geoană: Trebuie să facem mai mult pentru Ucraina, dar o zonă de interdicție aeriană înseamnă război direct cu Rusia. Să nu transformăm totul într-o conflagrație mondială nucleară

„Săptămâna viitoare vom avea un summit al liderilor NATO. Președintele Biden, premierul Trudeau și liderii europeni se vor întâlni la sediul NATO. Vom discuta și vom decide probabil continuarea acordării de sprijin militar, financiar și umanitar Ucrainei eroice. În același timp, liderii NATO și noi ca lideri ai NATO avem și responsabilitatea de a veghea ca în paralel cu sprijinul pentru ucraineni – și îl merită cu prisosință, și o vom face și mai energic – să veghem astfel încât să nu transformăm un război deja complicat într-o conflagrație la nivel mondial între o alianță nucleară și o putere nucleară, care este Federația Rusă”, a declarat Mircea Geoană la București.

Secretarul general adjunct al NATO  a arătat că alianța trebuie să facă mai mult pentru Ucraina, așa cum o cer liderii ucraineni și politicieni din țările membre NATO, dar a atras atenția că există riscuri.

„Suntem de acord, trebuie să facem mai mult pentru Ucraina, dar în același timp trebuie să fim atenți la modalitățile în care facem acest lucru. Pentru că, o zonă de interdicție aeriană înseamnă în fapt că ea trebuie să fie implementată și asigurată de către NATO. Ceea ce înseamnă că trebuie să tragem în avioane rusești, trebuie să bombardăm aeroporturi rusești sau din Belarus, înseamnă de fapt un act de război direct cu Federația Rusă. Asta nu înseamnă că nu există alte metode, inclusiv sisteme ultramoderne de armament care să asigure apărarea antiaeriană, sisteme antirachetă, sisteme antitanc şi multe alte dispozitive de ultimă generaţie pe care aţi observat că în ultima perioadă preşedintele Biden a decis într-un fel, premierul Boris Jonhson, premierul Canadei, inclusiv ţări din vecinătatea Ucrainei să le facă.”, a explicat Geoană.

Nu anticipăm riscuri la adresa securităţii ţărilor aliate. Conflictul din Ucraina va mai dura

Mircea Geoană a afirmat că Federaţia Rusă are blocate în Ucraina 75 la sută din totalul forţelor sale militare şi nu se anticipează riscuri la adresa securităţii ţărilor aliate, dar semnalele sunt că acest conflict va mai dura, amplificând numărul de victime.

El a mai spus că NATO, ca organizaţie, nu transmite spre Ucraina echipamente letale, însă ţări din Alianţă pot să facă acest lucru. „În continuare nu anticipăm riscuri la adresa securităţii ţărilor aliate. Federaţia Rusă are astăzi în Ucraina blocate 75 la sută din totalul forţelor sale militare şi nu anticipăm, inclusiv din acest punct de vedere, riscuri la adresa securităţii ţărilor aliate. În acelaşi timp, suntem foarte preocupaţi că, în pofida unui început de dialog diplomatic, semnalele sunt că Federaţia Rusă va continua acest asalt pe trei direcţii strategice în jurul Kiev-ului, în est şi în sud şi, din păcate, anticipăm că acest conflict va mai dura, amplificând numărul de victime şi amplificând victimele civile, adevărate acte de război şi suntem în deplin acord cu Curtea penală internaţională care a declanşat o anchetă cu privire la crime de război efectuate de către Federaţia Rusă”, a subliniat secretarul general adjunct al NATO.

Oficialul NATO a susţinut că ucrainenii fac „o treabă admirabilă”, iar „armata ucraineană are succes, producând pierderi masive forţelor şi echipamentelor Federaţiei Ruse pentru că se luptă eroic pentru libertatea lor, împotriva tiraniei”, dar şi pentru că NATO, din 2014, după ocuparea ilegală a Crimeei, a transformat, a ajutat armata ucraineană să ajungă o armată de tip occidental”.

„În mare parte, succesul armatei ucrainene se datorează şi antrenamentului şi modului în care i-am ajutat să se transforme într-o armată mult mai capabilă, mai performantă decât ceea ce vedem că este armata Federaţiei Ruse”, a mai spus Geoană.

Grupul de luptă NATO din România este deja în faza iniţială de operaţionalizare de capabilităţi

Secretarul general adjunct al NATO a declarat că grupul de luptă al NATO care urmează să fie desfăşurat pe teritoriul României este deja în faza iniţială de operaţionalizare de capabilităţi, menţionând că la summitul de la Madrid de săptămâna viitoare vor fi luate deciziile definitive cu privire la postura de apărare şi descurajare pe flancul estic, ce va fi mult mai robustă, mai sustenabilă şi integrată decât în prezent.

„Primul grup de luptă din cele patru pe care le vom înfiinţa în această parte a Europei, cel din România, este deja în faza iniţială de operaţionalizare de capabilităţi. Şi celelalte 3 din Bulgaria, din Ungaria şi din Slovacia vor face acelaşi lucru în următoarele săptămâni”, a afirmat Geoană.

Potrivit oficialului NATO,  grupul de luptă din România este „mai avansat” şi va avea „un statut de funcţionalitate completă în intervalul de timp cel mai scurt cu putinţă”.

„România va avea probabil primul grup de luptă din cele patru înfiinţate, iar liderii noştri săptămâna viitoare vor discuta, iar la Madrid vor lua deciziile definitive cu privire la postura de apărare şi descurajare pe flancul estic, care va fi mult mai robustă decât astăzi, care va fi mai permanentă decât astăzi şi care va fi mai sustenabilă şi integrată decât ce avem astăzi”, a mai spus Geoană.

Întrebat câţi militari vor ajunge în România, Mircea Geoană a afirmat că lista de participare este deschisă: „Pe lângă forţele din ţări NATO, care au venit ca măsuri de vigilenţă sporită – şi aici am văzut 1.000 de soldaţi americani care au venit, primele contingente din forţa rapidă a NATO condusă de Franţa, cu 550 de francezi, 300 de belgieni – grupul de luptă care se stabileşte în România, şi care deja a început să funcţioneze sub comanda Franţei şi cu ajutorul, evident, al României, ca ţară gazdă, va avea un număr de alţi aliaţi, care au anunţat deja intenţia de a participa şi această listă este deschisă. „

Potrivit lui Geoană, autorităţile române vor convinge cât mai mulţi aliaţi să facă parte din acest grup de luptă.

„Sunt ţări din regiune care vor să facă parte din acest grup de lucru, alţi aliaţi din Europa, esenţa acestor grupuri din zona Baltică este tocmai acest caracter multinaţional. Cu cât mai multe naţiuni, cu atât mai bine. (…) Vă dau exemplul zonei Baltice, unde sunt patru grupuri de luptă. Sunt undeva spre 5.000 militari NATO, dar sunt 20 de naţiuni aliate care contribuie la acele grupuri de luptă, ceea ce face ca de fapt elementul de apărare colectivă şi descurajare colectivă să fie foarte puternic. […] Anticipez ca această capacitate deplin funcţională să se întâmple în viitorul cel mai apropiat”, a spus secretarul general adjunct al NATO.