Mircea Geoană: Nu sunt motive de îngrijorare pentru România, pentru țările NATO. Sperăm ca Rusia să revină la masa dialogului, dar ne pregătim și pentru scenarii mai puțin favorabile

Într-un interviu acordat jurnalistei TVR Loara Ştefănescu, Mircea Geoană a vorbit despre prezenţa trupelor suplimentare NATO în România, despre garanţiile de securitate oferite ţărilor din flancul estic și a dat detalii exclusive despre conţinutul documentului transmis Federaţiei Ruse. Interviul integral cu secretarul general adjunct al NATO a fost difuzat în emisiunea Radar Geopolitic de la TVR1 și îl puteți urmări pe site.

27 Ianuarie 2022, 14:15 (actualizat 27 Ianuarie 2022, 21:04) Știrile TVR |

Secretarul general adjunct al NATO a subliniat în interviul acordat TVR că "nu sunt elemente de îngrijorare cu privire la securitatea naţiunii române şi a naţiunilor care fac parte din NATO", dar sunt motive de îngrijorare privind situația de la granița Ucrainei. Mircea Geoană a arătat că NATO speră ca Rusia să revină la masa dialogului și să aleagă calea diplomației, dar a dat asigurări totodată că Alianța "este pregătită și pentru scenarii mai puțin favorabile."

Sunt chestiuni pe care nu le putem negocia

Răspunsurile SUA și NATO către Federația Rusă privind garanțiile de securitate cerute „reflectă atât principiile de nenegociat pe care NATO le împărtășește, legate de dreptul suveran al națiunilor să-și aleagă propria cale, și a faptului că noi considerăm inacceptabile propunerile Federației Ruse de a reveni la situația de dinainte de extinderea NATO, înainte de 1997. Acest lucru l-am pus acum și în scris. Și sunt chestiuni pe care nu le putem negocia”, a declarat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO spune că au fost identificate și zone unde pot fi găsite “de ambele părți răspunsuri constructive, care să conducă la creșterea încrederii, la dezescaladarea situației din și din jurul Ucrainei și care să conducă la un mediu de securitate mai predictibil la nivel european."

Aceste propuneri au fost grupate în trei grupuri tematice: “O primă temă pe care o propunem spre dialog în Consiliul NATO-Rusia este cea legată de relația dintre NATO și Federația Rusă. Federația Rusă astăzi și-a încetat reprezentanța diplomatică la Bruxelles, pe lângă NATO. Au decis suspendarea sau închiderea reprezentanțelor NATO de la Moscova. Deci reluarea dialogului instituțional, diplomatic, politic între cele două părți. Am discutat, de asemenea, și am pus în scris, despre nevoia de a stabili linii de comunicare civile și militare care să poată să permită celor două părți să discute în timp real atunci când pot apărea elemente care să conducă la escaladare sau la elemente care pot să devină periculoase. Am vorbit și despre situația de securitate în Europa, inclusiv situația pe care Federația Rusă o creează în jurul Ucrainei. Și aici suntem interesați și am pus în scris în a găsi formule de creștere a transparenței exercițiilor pe care le facem ambele părți, a modului în care avem transparență cu privire la amplasarea de echipamente militare de ambele părți, chestiuni legate de măsuri de măsuri de creștere a încrederii. Reguli cu privire la modul în care avioanele NATO sau navele NATO și ale Federației Ruse comunică și evită prin măsuri de prudență eventuale elemente neașteptate care pot escalada situația. Măsuri de creștere a încrederii. O a treia grupare tematică pe care am transmis-o în scris e legată de controlul armamentelor, de dezarmare, de neproliferare, unde avem iarăși multe lucruri de discutat, inclusiv o discuție transparentă, periodică, cu privire la politica nucleară a Federației Ruse și a NATO.”

NATO are, în fiecare secundă, planuri de apărare a tuturor aliaților, inclusiv a României

"Sperăm ca partea rusă să analizeze în timpul cel mai scurt propunerile noastre și sperăm să revină la masa dialogului, la masa Consiliului NATO-Rusia, unde am prezentat în urmă cu câteva zile, oral, poziția NATO. Am făcut-o acum în scris, și sperăm ca dialogul să fie calea pe care Federația Rusă o alege, pentru că tensiune și conflict sunt lucruri pe care nimeni nu le dorește. Sperăm ca nici Federația Rusă să nu abuzeze de astfel de instrumente", a subliniat Geoană.

Oficialul NATO a mai spus  că "nu sunt motive de îngrijorare pentru România. Nu sunt motive de îngrijorare pentru țările NATO. Sunt motive de îngrijorare cu situația din estul geografiei noastre și de aceea vrem să fim siguri că dăm dialogului cu Rusia o șansă corectă. Diplomația trebuie să-și facă auzită vocea și utilitatea. Dar ne pregătim și pentru scenarii mai puțin favorabile."

Despre cei 1000 de militari care ar trebui să fie trimiși suplimentar în România, Bulgaria și Ungaria când NATO va lua o decizie: “NATO are, în fiecare minut, în fiecare secundă, planuri de apărare a tuturor aliaților, inclusiv a României, care sunt activabile în orice moment, pentru orice scenariu. De la scenariul cel mai puțin periculos, până la scenariile cele mai periculoase. Nu venim acum cu elemente de noutate, venim cu elemente suplimentare care permit să avem o politică coerentă de apărare și descurajare."

"Suntem aici să veghem ca România, ca toți aliații să se bazeze pe noi și să știm că avem în continuare pace, stabilitate, securitate. Și aceasta este misiunea sfântă pe care o are NATO", a precizat oficialul NATO.

Am cerut Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, din Abhazia, Osetia de Sud, din Crimeea anexată și din Donbass

În ceea ce privește conținutul documentului  trimis de  NATO Federației Ruse - întrebat despre eventuala posibilitate, pe bază de reciprocitate, ca reprezentanți ai părții ruse, eventual inspectori, să vină să vadă capabilitatea noastră de la Deveselu în condițiile în care și reprezentanți NATO sau chiar ai României să facă același lucru în Federația Rusă, Mircea Geoană a răspuns: "Spre deosebire de Federația Rusă, noi am ales să transmitem un document în scris, pe canale diplomatice. Federația Rusă a anunțat la televizor  - la un post de televiziune sau un ziar din Statele Unite. Noi credem că diplomația are și un element de confidențialitate. Vorbind despre Deveselu - știm cu toții geneza acestui scut anti-rachetă care este în continuare unul defensiv, care nu a fost conceput și nu funcționează ca o amenințare la adresa Federației Ruse. A fost conceput pentru amenințări din Orientul Mijlociu. În documentul nostru acest element specific nu figurează, dar evident există un pachet mai larg în plan bilateral SUA-Federația Rusă și la noi în care încurajăm transparența. Noi n-avem nimic de ascuns când spunem că scutul din România, scutul din Polonia, cel din Spania şi alte sisteme similare pe care noi le avem sunt pur defensive. Aceasta este realitatea şi nu avem o problemă să demonstrăm acest lucru, dar în documentul nostru acest element nu figurează."

În concluzie, secretarul general adjunct al NATO dă asigurări că "nu există îngrijorări cu privire la securitatea și independența României ca stat aliat. [...] Istoria demonstrează cât de important a fost momentul în care am aderat la NATO. Vreau să asigur încă o dată că nu sunt elemente de îngrijorare cu privire la securitatea națiunii române și a națiunilor care fac parte din NATO".

Geoană subliniază că există motive de îngrijorare cu privire la securitatea din spațiile adiacente granițelor NATO: "În documentul pe care l-am trimis Federației Ruse în scris am menționat încă o dată necesitatea ca Federația Rusă să dezescaladeze situația din jurul Ucrainei, dar să și retragă trupele din Transnistria, din Abhazia, Osetia de Sud, din Crimeea anexată și din Donbass, din estul Ucrainei. Deși nu sunt membri NATO, nici Ucraina, nici Republica Moldova, nici Georgia, NATO apreciază parteneriatele cu aceste țări si contribuim la stabilitatea în întreaga această zonă."

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 32°C 28°C
IASI 32°C 24°C
CLUJ 27°C 22°C
CONSTANTA 26°C 23°C
CRAIOVA 32°C 29°C
BRASOV 29°C 21°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
TVR65
ARHIVĂ ȘTIRI